Sesizările BCS și grupului afiliat lui Șor privind votul prin corespondență, respinse de Curtea Constituțională

Controlul constituționalității legii privind votul prin corespondență l-au cerut deputați apropiați oligarhului fugar, Ilan Șor și ce din blocul parlamentar al comuniștilor și socialiștilor.

Curtea Constituțională (CC) a respins sesizările depuse de deputați din blocul socialiștilor și comuniștilor (BCS) și cei afiliați oligarhului fugar Ilan Șor care au contestat legea votului prin corespondență, adoptată de majoritatea parlamentară PAS. Decizia CC este definitivă.

Prin decizia din 9 iulie, judecătorii CC au declarat cele două sesizări „inadmisibile”, după ce au examinat împreună cererea depusă pe 14 mai de deputații afiliați blocului „Victorie-Pobeda” al oligarhului fugar Ilan Șor și cea depusă pe 20 mai de un grup de deputați BCS.

Socialiștii și comuniștii s-au plâns, printre altele, că prin legea adoptată de parlamentarii Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS) în luna aprilie și promulgată de președinta Maia Sandu în mai, guvernarea încalcă recomandările Comisiei de la Veneția de a nu modifica legislația electorală cu cel puțin un an înainte de alegeri.

Vicepreședintele socialist al parlamentului, Vlad Batrîncea, a dus la Curtea Constituțională contestația împotriva votului prin corespondență.

CC a răspuns că experții Comisiei de la Veneția recomandă să nu fie modificate cu mai puțin de un an înainte de alegeri „elementele esențiale ale procesului de vot”. Însă, potrivit acestora, introducerea votului prin corespondență în șase țări are „un efect limitat” asupra rezultatului alegerilor. Prin urmare, CC a constatat „caracterul nefondat” al sesizării socialiștilor și comuniștilor.

Anterior, Maia Sandu a spus că cele șase țări au fost selectate de parlament conform „unor criterii clare” și a sugerat că nu are încredere că poșta din Rusia poate asigura că alegerile vor fi corecte.

Pe de altă parte, deputații afiliați lui Șor consideră că votul prin corespondență implementat în doar câteva țări ar încălca principiul egalității și dreptul cetățenilor la alegeri libere.

CC a notat că legea este implementată în țări unde sunt „relativ puțini” cetățeni ai R. Moldova, astfel votul lor va avea „puține șanse de a influența semnificativ rezultatul alegerilor”. Totodată, Curtea a spus că introducerea parțială a votului prin corespondență nu este o „restrângere a exercițiului de vot”, ci din contra, o diversificare a metodelor prin care moldovenii își pot alege președintele.

Legea privind implementarea parțială a votului prin corespondență a fost adoptată de Parlament pe 26 aprilie și promulgată de președinta Maia Sandu pe 8 mai.

Votul prin corespondență va putea fi aplicat în alegerile prezidențiale și la referendumul pro-european din 20 octombrie.

Vor putea vota prin poștă cetățeni moldoveni stabiliți în șase țări: SUA, Canada, Islanda, Finlanda, Norvegia și Suedia.

Noua lege nu permite organizarea votului prin corespondență în Rusia, Ucraina sau în alte țări aflate în conflicte militare, precum și în statele cu care R. Moldova nu are stabilite relații diplomatice sau care nu respectă standardele internaționale privind desfășurarea alegerilor libere și corecte.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te