Vlah a făcut anunțul pe 17 iulie, într-o declarație de presă la Chișinău, în care a criticat ceea ce percepe drept o strângere a legăturilor cu NATO și mărirea bugetului pentru apărare, cerând întărirea statutului de neutralitate.
Cel mai recent sondaj de opinie, ale cărui rezultate au fost făcute publice de Institutul Republican Internațional (IRI) din SUA pe 15 iulie, sugerează că Vlah ar putea obține la prezidențiale 4%.
Anunțându-și planurile de a candida, politiciana care a condus Găgăuzia în calitate de bașcană între 2015 și 2023 a mai acuzat puterea pro-europeană de „dictatură” și „discriminare” a „teritoriilor locuite compact de cetățeni cu alte viziuni decât ale guvernării”, fără să numească explicit autonomia găgăuză.
Vlah și-a început cariera în partide pro-ruse (PCRM și PSRM), dar s-a distanțat de ele, lansându-și în noiembrie 2023 propria formațiune, „Platforma Moldova”.
În anunțul despre intenția de a candida la președinție, își îndreaptă principalele critici contra puterii în frunte cu președinta Sandu, dar promite să-și concentreze propriul program „strict pe problemele concrete ale oamenilor”.
Sandu nu a comentat imediat, dar în declarații anterioare despre alți contra-candidați a spus că unii „reprezintă interesele Kremlinului și ale oligarhilor” și că asemenea candidați „vor mai fi”.
Citește și: Cine vrea să fie președinte, la Chișinău?
Înainte să-și anunțe candidatura, Vlah a criticat, într-o emisiune televizată, referendumul despre integrarea R. Moldova în UE organizat de puterea pro-europeană în aceeași zi cu prezidențialele, spunând că oamenii trebuie să participe la referendum, dar să voteze „nu”.
Politicienii care vor să candideze la președinție pot începe colectarea semnăturilor în sprijin și depune cereri de înregistrare în perioada 21 august – 20 septembrie, iar din acea zi va începe campania electorală atât pentru prezidențiale, cât și pentru referendumul republican constituțional privind aderarea la Uniunea Europeană (AE).
📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te