Sistemul spitalicesc din R. Moldova, pus la grea încercare de numărul în creștere a bolnavilor cu COVID-19

Mai mulți manageri de spitalele și câțiva foști miniștri ai sănătății vorbesc despre agravarea stării de fapt din sistemul spitalicesc din R. Moldova, care începe să devină supraaglomerat și ineficient în a trata numărul tot mai mare de pacienți cu Covid 19. Numai în ultimele două săptămâni au fost confirmate aproximativ zece mii de cazuri noi. Chiar dacă inițial sunt preluați în spitale doar cei cu forme mai grave, experiența arată că și mulți dintre cei trimiși în tratament acasă ajung la urgență. Ce marjă de manevră au cei care gestionează criza din sănătate în materie de paturi și locuri la terapie intensivă și ce măsuri ar putea reduce din răspândirea virusului?

Sistemul spitalicesc din R. Moldova, pus la grea încercare de numărul în creștere a bolnavilor cu COVID-19

Autoritățile din sănătate s-au văzut nevoite să intervină cu mai multe explicații în speranța să respingă mesajele alarmiste după ce presa, ajutată de experți, a contabilizat numărul de paturi disponibile în spitale, de ventilatoare ori alte aparate la terapie intensivă.

Tatiana Bucearschi, șefa direcției de profil din Chișinău, unde se atestă un grad ridicat de răspândire a virusului de tip nou, afirmă că într-adevăr în ultimele zile spitalele municipale sunt mai aglomerate, dar precizează că încă există locuri disponibile.

Cât privește terapia intensivă, segmentul cel mai critic, responsabilii din capitală au primit promisiuni de la minister că urmează să ajungă cât de curând aparate noi din cele achiziționate grație ajutorului oferit de partenerii străini.

„Suntem permanent în căutare de locuri disponibile, adică noi ne gândim cum să reprofilăm spitalele. Nu, nu lăsăm, vedem că tendința este în mărirea numărului de pacienți, de aceea căutăm posibilități de capacitare împreună cu ministerul, pentru că sunt și spitalele republicane. Toate cazurile grave vor ajunge la spital. Nu putem să lăsăm persoana care e în agravare la domiciliu”.

Evoluția globală a COVID-19

În același timp, responsabili din Ministerul Sănătății au anunțat că în această săptămână vor fi activate în capitală în jur de 360 de paturi suplimentare, dintre care 26 la terapie intensivă. La fel, 20 de ventilatoare, precum și alte echipamente medicale, procurate în cadrul unui proiect al Băncii Mondiale, vor fi distribuite în următoarele zile secțiilor de terapie intensivă. Secretarul de stat la Ministerul Sănătății, Alexandru Holostenco, a mai anunțat că urmează încă o licitație mai mare de 250 de ventilatoare, echipamente ce vor fi procurate din aceeași sursă de finanțare.

„În primul rând, menționăm o creștere a presiunii asupra sistemelor de sănătate în toată regiunea europeană, cel puțin. Și noi ne străduim să facem față situației, și consider că aceasta ne reușește.

Încercăm să fim proactivi, să determinăm posibilele complicații în unele situații ce ține de dotarea cu echipamente de protecție, de asigurarea cu dispozitive medicale. Ce ține de surmenajul personalului medical la fel sunt emise unele recomandări de muncă în ture, care va permite și un timp de respiro pentru acest personal medical”.

Zilele trecute, ex-ministra sănătății Ala Nemerenco, critica guvernarea, într-o postare pe Facebook, de proastă gestionare a crizei, sugerând că situația a ajuns la „selecția naturală”, sau la punctul când medicii trebuie să decidă ca la o ruletă rusească pe cine internează și pe cine trimit acasă.

O altă fostă ministră de profil Ruxanda Glavan, care se tratează la domiciliu de coronavirus, susține că sistemul spitalicesc se află în colaps. Ca soluție ea propune revizuirea protocoalelor și tacticilor ce se referă la pacienții tratați la domiciliu, eventual să modifice lista medicamentelor recomandate și chiar să le asigure gratuit pentru cei care nu pot fi internați. Doar astfel va fi diminuată presiunea pe sistemul spitalicesc, supraobosit după atâtea luni de alertă, este convinsă Ruxanda Glavan.

„Pe de o parte, avem un număr mare de cazuri de pacienți care sunt în tratament la domiciliu și dacă aceștia nu primesc tratamentul adecvat, situația lor de sănătate se complică și ajung să fie solicitate paturile spitalicești. Pe de altă parte, rămân în continuare un număr mare de pacienți care din start au fost internați în spitale și fac forme medii și grave.

Din ceea ce cunosc eu, acum ministerul a pornit o luptă contra cronometru cu sine însuși, încercând din răsputeri să identifice și să deschidă număr de paturi noi. Asta de fapt demonstrează că sistemul a eșuat în a gestiona această criză. Lipsa de acțiuni generează complicații pentru sănătatea oamenilor și pentru sistem în general”.

Un alt aspect la care atrage atenția Ruxanda Glavan e că în continuare se fac puține teste. Nici astăzi toți contacții, adică persoanele cu care a interacționat un bolnav confirmat, nu urmează în mod obligatoriu testul, abia dacă starea lor de sănătate se complică și ei solicită asistență, se întâmplă acest lucru, afirmă fosta ministră Glavan. În plus, adaugă ea, fără testarea masivă, nu pot fi depistați pacienții asimptomatici care merg la serviciu sau se plimbă prin oraș. În acest scop, statul poate solicita serviciile clinicilor și laboratoarelor private, nevalorificate la maxim, după părerea fostei ministre în guvernarea democrată.

Pe de altă parte, secretarul de stat Alexandru Holostenco declară că se lucrează la mărirea capacității de testare, atât la procesarea cât mai operativă a probelor, cât și la sporirea substanțială a numărului de teste. Funcționarul dă asigurări că se fac multiple eforturi pentru a se reduce din presiunea asupra spitalelor și pentru a prevenirea răspândirii noului coronavirus, dar nu a dat niciun fel de obiective statistice ce ar urma să fie atinse urmare a acestor eforturi.