Situația armatei ruse după mobilizarea impusă de Putin. Analist militar: „Chiar dacă vine iarna și va fi frig, rușii nu se vor opri”

Soldații ruși chemați la mobilizare pentru Ucraina sunt neantrenați, prost echipați și fără nicio tragere de inimă să lupte într-un război pe care nu îl consideră al lor. O arată nu numai analiștii militari, dar și videoclipurile postat pe rețelele de socializare, scrie The New York Times într-o analiză privind situația de pe front.

Expertul William Alberque, director în cadrul Institutului Internațional pentru Studii Strategice cu sediul la Londra, spune că mobilizarea arată că liderii ruși sunt disperați să acopere pierderile omenești din liniile defensive din Ucraina.

„În cel mai bun caz, le dau echipament de bază, în cel mai rău caz nimic și îi aruncă în luptă, ceea ce sugerează că acești oameni sunt doar carne de tun”, consideră William Alberque.

Faptul că rușii mobilizați sunt prost pregătiți a reieșit și dintr-un videoclip publicat săptămâna trecută pe rețelele de socializare în care se arăta cum 500 de bărbați stăteau lângă un tren în regiunea Belgorod în apropierea graniței Ucrainei. Ei nu aveau nici mâncare și nici muniție. În acest caz a intervenit guvernatorul regiunii care a spus că bărbații vor fi duși în centrul Rusiei pentru o pregătire suplimentară.

Lacrimi și binecuvântări în timp ce rezerviștii ruși pleacă pe frontul din Ucraina

Când se poate termina războiul din Ucraina

Folosirea dronelor kamikaze a fost raportată prima dată pe 13 septembrie, în orașul Kupiansk, din regiunea Harkov ocupată de ruși în estul Ucrainei. Se întâmpla cu o săptămână înainte ca Vladimir Putin să anunțe mobilizarea parțială. Situația armatei nu era nici atunci mai bună. Analiștii militari spun că folosirea acestor drone este mai ieftină decât a rachetelor de croazieră, o astfel de dronă costând aproximativ 20.000 de dolari.

În aceste condiții, cu toate că Vladimir Putin spera că ucrainenii vor fi încetiniți pe câmpul de luptă și că prin prelungirea războiului ajutorul din Occident va fi diminuat, planurile de la Kiev nu s-au pus în practică.

Fost șef al Statului Major al Armatei Române, generalul (r) Ștefan Dănilă cred că războiul va dura foarte mult.

„Rușii au trecut la folosirea dronelor pentru că au văzut că au pierderi foarte mari în vieți omenești în populația proprie și încearcă să își protejeze populația de impactul morților, să fie cât mai puține vieți omenești”, afirmă Ștefan Dănilă.

Acesta adaugă că dronele iraniene folosite pe post de „drone sinucigașe” sunt niște bombe care se deplasează cu viteză mai mică decât rachetele și pot fi direcționate spre ținte mai precis.

„Unele ajung la țintă, dar sunt și altele care pot fi interceptate și doborâte chiar cu focuri de armă. Dar unele nu mai ajung la obiective, ci cad peste locuințe și mor oameni nevinovați”, a mai spus generalul (r).

Negocierile sunt excluse după referendumurile privind anexarea teritoriilor din Ucraina

Negocierile sunt în prezent excluse din cauza anexării ilegale a celor patru teritorii din Ucraina, spune expertul militar. „Din punctul meu de vedere, pot să apară negocieri doar în momentul în care rușii încep să se retragă. Altfel, ucrainenii nu pot să înceapă negocieri cu rușii, ar însemna să accepte pierderea de teritorii, ceea ce e imposibil acum”, arată Ștefan Dănilă.

Expertul militar Claudiu Degeratu susține că armata rusă nu a reușit să aibă supremație aeriană asupra Ucrainei și de aceea lansează dronele sinucigașe de la mare distanță, de pe Marea Neagră sau Caspică și de pe teritoriul rusesc.

„Avioanele de bombardament strategic din Rusia nu mai au curajul să intre în spațiul aerian ucrainean pentru că pot fi lovite de sistemele antiaeriene”, arată Claudiu Degeratu.

„În niciun caz nu se termină războiul în câteva săptămâni. Ucraina este în plină contraofensivă și ei nu se vor opri, pentru că obiectivul lor trasat politic de către Zelenski a fost de a nu negocia și de a recuceri teritoriile ocupate de Federația Rusă”, continuă analistul militar.

Claudiu Degeratu arată că, în fapt, planul de mobilizare parțială lansat de Vladimir Putin a eșuat.

„Nu se aduce nici calitatea, nici cantitatea de luptători care ar trebui să existe din două motive. În primul rând că o parte dintre rezerviștii mobilizați au încercat să fugă, iar o parte dintre acești rezerviști nici nu au făcut pregătirea miliară și nivelul lor de pregătire este extrem de slab”, a spus Constantin Degeratu.

Un sondaj Gallup de la începutul lunii septembrie arată că aproximativ 70% dintre ucraineni erau hotărâți să continue să lupte până când țara lor va câștiga războiul împotriva Rusiei, potrivit The Washington Post.

Pentru 91% dintre ucrainenii chestionați victoria înseamnă, de fapt, recucerirea tuturor teritoriilor ocupare de Rusia în 2014, inclusiv Crimeea.

„Chiar dacă vine iarna și va fi frig, rușii nu se vor opri. Poate nu vor fi mișcări foarte vizibile la sol, dar din punct de vedere al loviturilor pe modelul din ultima săptămână, când au lovit infrastructura mai ales energetică, ei nu se vor opri. Vor lovi acolo unde este mai sensibil pentru populație pentru a aduce populația la nivelul de suportabilitate minim, să genereze o revoltă împotriva lui Zelenski”, consideră generalul (r) Ștefan Dănilă.

Acesta concluzionează că până acum Federația Rusă a făcut presiuni asupra Belarusului să intre în luptă alături de ea, dar Minskul a jucat foarte pragmatic. „Belarusul a spus da până în momentul în care trebuia să trimită forțe în teren. Dar se pare că presiunea este foarte mare acum după refendumuri”, a spus Ștefan Dănilă.

Articol preluat de pe pagina Europa Liberă România.