Deputații socialiști au încercat joi fără succes să obțină în legislativ aprobarea unei declarații în care să se ceară protejarea statutului limbilor minorităților din R. Moldova, inclusiv statutul de limbă de comunicare interetnică al rusei. În declarația propusă de PSRM se spune că C. Constituțională și-ar fi depășit atribuțiile constatând la 4 iunie că legea referitoare la statutul limbilor ar fi „desuetă” și se spune că parlamentul se va obliga să nu adopte nici un fel de modificări legislative care să diminueze statutul limbilor „minoritare”.
Your browser doesn’t support HTML5
Socialiștii sar în apărarea limbii ruse
Socialiştii par să-şi fi elaborat o strategie de apărare pe mai multe fronturi a statutului limbii ruse pe care îl cred ameninţat de decizia de acum câteva zile a Curţii Constituţionale. Mai întâi, ei au spus că vor substitui în legea declarată de curte învechită sintagmele ce ţin de trecutul sovietic şi vor propune parlamentului să voteze redacţia înnoită. Până la rescrierea legii, însă, ei au adus în parlament o declaraţie pe care au numit-o “de protejare a patrimoniului etno-lingvistic” şi le-au propus celorlalte grupuri parlamentare să o voteze, în semn că nu s-au folosit pur sşi simplu de un pretext pentru a lipsi o dată şi pentru totdeauna limba rusă de statut special pe care aceasta l-a avut din 1989 şi până în prezent. Când s-au văzut cu declaraţia respinsă, socialiştii i-au acuzat pe majoritari că au declanşat cu bună ştiinţă un subiect din care să profite electoral.
Socialistul Vlad Bătrâncea:
„Înfloreşte corupţia, avem probleme cu justiţia, cu economia, cu exodul masiv al populaţiei şi în această situaţie să ridicaţi această problemă delicată de dragul alegerilor parlamentare, să provocaţi dezbinare, aceste discuţii inutile este absolut periculos”
Teoria socialiştilor este că, anulând statutul special al limbii ruse, democraţii ar putea să vrea să demonstreze occidentalilor voinţa lor de distanţare de Rusia. Nu le-ar strica şi nişte voturi în plus la scrutinul din toamnă de pe eşichierul de centru dreapta, cu anumite sensibilităţi în chestiuni ca cea legată de circulaţia limbii ruse în R. Moldova. La aceste două, socialistul Vladimir Ţurcanu, cel care adusese declaraţia în parlament, a mai adăugat o posibilă miză:
„Problema a fost provocată de liberali, susţinută de liberal-democraţi, iar prin respingerea acestei declaraţii, de iure e susţinută şi de PD, înseamnă că de majoritatea parlamentară. Ei vor pur şi simplu prin acest comportament vor să pornească aceste discuţii aprinse, ca societatea să se ducă într-o parte de la acele probleme care pe ei cel mai mult îi deranjează: furtul miliardului, problema stării economice, problema majorării continue a tarifelor şi amenzilor”.
Democraţii, pe de altă parte, le răspund socialiştilor exact cu aceeaşi monedă: aceştia ar inflama pe loc gol subiectul, pentru a distrage atenţia de la proaspătul eşec din campania locală, în care candidaţii lor au suferit înfrângeri usturătoare atât la Chişinău, cât şi la Bălţi.
Decizia propriu-zisă a Curţii nu atinge prin nimic statutul limbii ruse, mai spun democraţii, pentru că el e întărit şi o sumedenie de legi mult mai importante, începând cu legea supremă şi terminând cu legea privind publicarea actelor publice.
Deputatul democrat Sergiu Sîrbu:
„Legea, chiar dacă a fost declarată învechită, nu este abrogată, ea rămâne în sustemul actelor juridice. Doi: statutul limbii ruse nu e prevăzut de acea lege, ci de constituţie, apoi de legea privind drepturile minorităţilor, legea privind publicarea actelor oficiale, legea publicităţii - practic 95 la sută din prevederi au fost preluate în alte legi. Mai mult, concepţia politicii naţionale din 2003 repetă exact acelaşi lucru: că limba rusă este limbă de comunicare interetnică.
Concluzia juridică este simplă: chiar dacă curtea a declarant legea învechită, ea oricum nu producea efecte juridice, prin urmare nici consecinţe nu sunt. Este o isterie artificială. Înţelegem de ce fac asta socialiştii- ca să distragă atenţia de la rezultatul alegerilor şi să iniţieze în an electoral un nou subiect sensibil pentru societate şi nu este cazul. Părerea mea este că nu avem nevoie de o nouă lege, toate drepturile minorităţilor sunt respectate.”
Nu este clar deocamdată încotro se îndreaptă lucrurile, dar mulţi analişti politici consideră că reizbucnirea, acum, a polemicii pe un subiect ca cel legat de statutul limbii ruse, deşi ar fi avantajoasă electoral ambelor partide, nu va însemna în perspectivă nimic bun într-un an electoral pentru R. Moldova.
„Un act rusofob ce va avea consecințe” - şi-a făcut deja cunoscută părerea Moscova despre decizia respectivă, prin vocea președinței camerei superioare a parlamentului rus, Valentina Matvienko.