Pe 24 martie, asociația Promo-LEX a publicat o opinie juridică vizavi de inițiativa legislativă de modificare a legii privind combaterea coruperii alegătorilor. Printre altele, experții Promo-LEX au îndemnat deputații să renunțe la tentativa de a introduce în Codul Contravențional sancțiuni pentru dezinformarea online pentru că articolul ar încalcă „principiile clarității și previzibilității legi”.
De asemenea, juriștii au subliniat că articolul conține termeni care nu au nicio legătură între ei. De exemplu, deputații consideră că utilizarea discursului instigator la ură pentru dezinformare online este o circumstanță agravantă care atrage amenzi mai mari. La rândul său, Promo-LEX a evidențiat că, dacă dezinformarea poate influența securitatea națională, discursul instigator la ură ține în principal de relațiile sociale și este deja sancționat prin alte prevederi legale.
- Te-ar putea interesa și: Deputații, criticați de Promo-Lex că au votat mai multe legi încălcând procedura, la prima ședință din sesiunea de primăvară
Centrul pentru Jurnalism Independent (CJI) de asemenea și-a exprimat îngrijorarea față de modificările propuse de deputați. CJI a spus că restricționarea libertății de exprimare contravine normelor unei societăți democratice. Totodată, CJI consideră că introducerea unor astfel de amenzi ar putea duce la abuzuri sau crea „precedente imprevizibile, periculoase și abuzive”.
În opinia CJI, articolul propus de deputați conține formulări prea generale, care pot fi interpretate în mod diferit. De exemplu, expresia „răspândire printr-un sistem accesibil publicului” poate fi aplicată în diverse situații, inclusiv dacă o persoană doar redistribuie o postare, fără a o crea. Experții au menționat că proiectul nu clarifică dacă sancțiunile se aplică și postărilor de pe Facebook vizibile doar prietenilor sau situațiilor în care cineva distribuie un link fără a adăuga vreun comentariu.
O altă circumstanță agravantă prevăzută în proiect vizează răspândirea dezinformării „pentru a sprijini eforturile unor entități străine”. Centrul a subliniat că aceste formulări sunt vagi, fără a clarifica despre ce eforturi este vorba sau la ce entități străine se referă autorii proiectului.
De asemenea, CJI consideră inacceptabil ca poliția să decidă dacă o publicație reprezintă dezinformare. Juriștii se îndoiesc de promisiunea deputaților că restricțiile vor viza doar afirmațiile factuale și nu opiniile. Potrivit CJI, modul în care este formulat articolul „contrazice în mod evident această afirmație”.
Reprezentanții CJI au mai subliniat că restricții similare sunt în vigoare în Rusia și că Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) a criticat Moscova pentru limitarea libertății de exprimare. De asemenea, CJI a amintit că, în 2022, deputații moldoveni au încercat deja să introducă un mecanism similar, dar au renunțat la inițiativă în urma consultărilor publice.
Președinta Comisiei juridice a Parlamentului și principala autoare a proiectului, deputata PAS, Veronica Roșca a declarat că amendamentul va fi revizuit împreună cu Comisia parlamentară pentru mass-media. Ea a subliniat că este „bucuroasă” de interesul manifestat față de proiect.
La sfârșitul anului 2024, Parlamentul a adoptat în prima lectură un proiect de lege privind combaterea coruperii alegătorilor. Acesta prevede modificări atât în Legea „Cu privire la partidele politice”, cât și în Codurile Penal și de Procedură Penală.
Pe 17 martie, printre amendamentele înregistrate la proiect a fost inclusă și propunerea de a sancționa cu amenzi dezinformarea online. Amenda minimă este de 2.500 de lei pentru persoanele fizice, iar cea maximă – 20.000 de lei pentru persoanele juridice (în cazul dezinformării cu circumstanțe agravante).
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te