Expulzarea pe timp de iarnă a unor solicitanți de azil din R. Moldova a provocat tensiuni în coaliția de guvernământ a Berlinului, relatează cotidianul Tagesspeigel.
Capitala, un land în sine, este guvernată de o coaliție de stânga [a nu se confunda cu guvernul de coaliție al țării, care-și are sediul tot la Berlin] condusă de partidul Social Democrat, din care mai fac parte Partidul Verzilor (ecologiști) și Partidul Stângii (urmaș direct al fostului Partid Comunist est-german).
În acest moment, moldovenii care cer azil la Berlin și vor fi expulzați, pentru că nu au nici o bază legală să primească dreptul de ședere, reprezintă grupa cea mai mare, peste 3.200 – majoritatea familii cu copii, relatează presa berlineză.
Scandalul provocat de acești solicitanți de azil în cadrul coaliției este legat de faptul că în acordul de guvernare este precizat că se renunță la „expulzările pe timp de iarnă”, ceea ce senatoarea pentru afaceri interne – echivalenta unui ministru de interne la nivel federal – social democrata Iris Spanger ar fi încercat anul acesta să ignore. În noiembrie, Spanger a anunțat că o parte din moldoveni , în jur de 600, vor fi trimiși acasă, pentru a face loc în centrele de refugiați pentru ucraineni, Berlinul așteptându-se la cel puțin 12 mii de noi refugiați din Ucraina (la nivelul orașului) numai în lunile de iarnă.
### Vezi și... ### Zelenski: Rusia „transformă Bahmut și alte orașe în ruine”La presiunile partidelor din coaliție, Spanger a revenit asupra deciziei, anunțând că iarna nu vor fi expulzații decât cei care au comis delicte în mod repetat sau delicte grave. Săptămâna trecută, joi 8 decembrie, s-a aflat că mai mulți moldoveni au fost urcați în cursa Berlin – Chișinău, împreună cu alți concetățeni, expulzați din alte landuri germane.
Potrivit Tagesspeigel, este vorba de persoane care au comis delicte dar expulzarea lor în decembrie a fost oricum văzută de Partidul Verzilor și de Partidul Stângii drept o „încercare perfidă” a senatoarei pentru afaceri interne de a ocoli cumva prevederile acordului de guvernare.
Moldovenii care cer azil la Berlin, fără nici o șansă de a-l primi, au provocat deja suspendarea și anchetarea senatoarei pentru probleme sociale, Elke Breitenbach, membră a Partidului Stângii, care aprobase în 2021, ca solicitanții de azil să primească în avans ajutorul bănesc pe trei luni, și anume 450 de euro de persoană. Deși era evident că moldovenii nu au nici o șansă de a primi azil, Breitenbach și-a motivat decizia cu restricțiile de mișcare și călătorie impuse din cauza pandemiei de coronavirus. A fost acuzată de opoziția conservatoarea că prin plățile în bani peșini (care nu trebuie returnate în cazul unei expulzări) nu face decât să atragă falși solicitanți de azil din R. Moldova la Berlin.
Numărul acestor solicitanți, potrivit datelor oficiale, a crescut semnificativ, cu peste 350%, față de anul precedent: în aprilie 2021 erau 140 de cereri de azil la nivel național, în august erau deja 951 de cereri de la oameni din Moldova. Din ianuarie până în august 2021, statisticile Oficiului Federal pentru Migrație și Refugiați (BAMF) arătau un total de 2.622 de cereri de azil din partea moldovenilor, aproape toate fără nici o șansă de a fi acceptate.
Rata de accept pentru solicitanții de azil din Moldova în Germania este de sub 1%.