Meteorologii din Statele Unite au dat publicității raportul anual privind „Starea climei” în lume, avertizând că vremea a fost în 2016 „mai degrabă extremă decât normală”. Câteva constatări îngrijorătoare ale evaluării.
Raportul Administrației Naționale Oceanice și Atmosferice din Statele Unite subliniază numeroase recorduri înregistrate în lume anul trecut, printre care: anul cel mai cald, cel mai înalt nivel al oceanului planetar și cea mai puțină gheață marină în regiunile polare.
„Anul 2016 a fost din cale-afară de extrem, fiind un motiv de îngrijorare”, a spus în prefața raportului savanta Jessica Blunden, de la U.S. National Oceanic and Atmospheric Administration, NOAA.
Autorii cercetării spun că vremea extremă este un semnal clar al influenței umane asupra climei. Un fenomen El Nino de proporții nemaiîntâlnite – e vorba de încălzirea regiunii centrale a Pacificului, care provoacă schimbări meteorologice în toată lumea – a jucat de asemenea un rol însemnat în vremea „sălbatică” din 2016.
Kim Cobb, savant de la universitatea americană Georgia Tech, care nu a fost implicat în alcătuirea raportului, este citat de AP cu declarația că „2016 îmi va rămâne în memorie ca anul când omenirea a trecut un nou prag în procesul încălzirii globale – un an care ne-a dat ocazia să vedem ce ne așteaptă”.
Părerea lui Cobb pare să rezoneze în aceste zile inclusiv în Europa, unde mulți experți avertizează că valul de căldură din această vară este o ilustrare a „normalului” care așteaptă continentul de acum înainte.
Există tot mai multe indicii că seceta și căldura toridă au decimat recoltele, au uscat râuri și au provocat daune faunei.
Potrivit AP, Serbia este una din țările cele mai afectate, experții spunând că recolta de porumb a fost distrusă în proporție de 60%. Ministerul ecologiei de la Belgrad a spus că nivelul apei în râuri și lacuri a scăzut drastic, amenințând rezervele piscicole.
În Ungaria învecinată, seceta a redus numărul păsărilor care cuibăresc într-un parc național din apropierea graniței cu România, parcul Mureș-Criș, întrucât au dispărut multe din zonele mlăștinoase. Recolta de cereale din Ungaria ar urma să fie cu 7% mai mică anul acesta față de anul trecut. Temperaturile tot mai ridicate de la un an la altul au făcut autoritățile ungare să refacă definiția oficială a secetei – ca să limiteze accesul agricultorilor la compensații.
În Cehia, autoritățile spun că seceta a lovit cel mai greu zona de sud-est a țării, cunoscută pentru viticultură. Recolta de porumb în toată țara se anunță cu 50% mai mică decât anul trecut. În multe râuri cehești nivelul apei este cu 25-50 cm mai scăzut decât în mod normal, așa că în multe localități primăriile au interzis folosirea apei din râuri pentru udat grădina.
În România, Academia de Științe Agricole a organizat joi o conferință pe tema impactului schimbării climei asupra recoltelor, după ce avertizase că și în România seceta se va intensifica în săptămânile următoare. Cel mai grav afectate de secetă în România sunt culturile de porumb și floarea soarelui, iar seceta afectează culturile de cartofi în județe care în mod normal nu duc lipsă de apă – cum sunt cele din Ținutul Secuiesc.