Creat de guvernul condus de Viktor Orban la finele anului trecut, în baza unei legi care interzice finanțarea din străinătate pentru partidele sau organizațiile care participă în alegeri, instituția are în teorie scopul de a monitoriza „riscurile de interferență politică”. Legislația prevede și sancțiuni care merg până la trei ani de închisoare, scrie Reuters.
Marți, Oficiul pentru Protecția Suveranității a anunțat că a demarat o anchetă împotriva filialei maghiare a organizației anticorupție Transparency International (TI) și a unei publicații de investigații online, Atlatszo.hu, care se concentrează asupra subiectelor legate de corupție.
SUA acuză Ungaria de regres democratic
O declarație a Departamentului de Stat al SUA a menționat că Washingtonul este „profund îngrijorat” de aceste investigații, pe care le-a numit „acțiuni draconice”.
„Încercarea guvernului maghiar de a hărțui, intimida și pedepsi organizațiile independente contravine principiilor guvernării democratice înrădăcinate în statul de drept”, se arată în declarație.
SUA spun că legea prin care s-a înființat Oficiul pentru Protecția Suveranității „nu pune nici o limită” instituției, afectând drepturile și libertățile cetățenilor maghiari.
Secretarul de stat al SUA, Anthony Blinken, a criticat de asemenea legea în timpul prezentării unui raport global privind libertatea religioasă, săptămâna aceasta. El a acuzat Ungaria, care se pregătește să preia președinția rotativă a Uniunii Europene de săptămâna viitoare, de degradarea situației în acest domeniu, condamnând și atacurile la adresa persoanelor din comunitatea LGBTQI+, notează AFP.
„În Ungaria, guvernul defăimează, scoate țapi ispășitori și stigmatizează persoanele LGBTQI+ - le defăimează cu etichete degradante, le refuză drepturi egale, normalizează violența împotriva lor", a declarat Blinken cu ocazia Lunii Pride.
Orban, care se descrie ca fiind promotorul valorilor creștine tradiționale, s-a aliat cu fostul președinte american Donald Trump, guvernul său adoptând sloganul lui Trump atunci când a declarat că obiectivul său pentru președinția UE este de a „face Europa măreață din nou”.
Premierul Ungariei, Viktor Orban, sosește la summitul UE de la Bruxelles, 27 iunie, unde liderii Uniunii Europene au discutat despre funcțiile de conducere din UE, precum și despre situația din Orientul Mijlociu și Ucraina, securitate și apărare și competitivitatea UE.
Un nou conflict cu Bruxellesul
Legea Oficiului pentru Protecția Suveranității a fost criticată anterior și de un grup de experți în drept constituțional din cadrul Consiliului Europei, un organism pan-european de supraveghere a drepturilor omului, care a declarat că ar putea avea un „efect de răcire” asupra dezbaterilor libere și democratice din Ungaria.
Comisia Europeană a lansat și o procedură de constatare a neîndeplinirii obligațiilor cu privire la această lege în luna februarie a acestui an. Executivul UE a făcut referire la potențialul acesteia de a submina valorile democratice și drepturile fundamentale ale Uniunii.
Premierul ungar, Viktor Orban, aflat la putere din 2010 și cu o majoritate de două treimi în parlament, care permite partidului său Fidesz să modifice orice legislație, a negat acuzațiile că ar fi subminat democrația în Ungaria după adoptarea legii.
📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te