SUA: decizia, cu două tăișuri, a Curții Supreme privind declarațiile de venit ale președintelui Donald Trump

Curtea Supremă a Statelor Unite, Washington, 8 iulie 2020.

Curtea Supremă americană decide că un președinte nu se bucură de „imunitate totală” dar nici nu trebuie să furnizeze mereu, Congresului, informații personale.

Your browser doesn’t support HTML5

Corespondență de la Washington: Curtea Constituțională

Curtea Supremă a respins argumentul avocaților președintelui american, Donald Trump, că acesta ar avea imunitate absolută, pe durata mandatului său, oferind în felul acesta procurorilor din New York dreptul de a solicita acces la documentele sale financiare. Într-un alt aspect al cazului însă, Curtea Supremă a trimis înapoi la curți inferioare cazul în care Congresul cerea să vadă declarațiile de venit ale președintelui, argumentând că există temeri legate de separarea puterilor în stat.

În aceste condiții, procesul fiind potențial laborios, e puțin probabil ca aceste documente să devină publice, înaintea alegerilor. Toți membrii Curții au respins ideea că președintele s-ar bucura de imunitate absolută în fața legii.

„În sistemul nostru juridic” - a spus președintele Curții Supreme, John Robert, „publicul are dreptul să consulte dovezile oferite de fiecare persoană. De la începuturile republicii noastre, noțiunea de „fiecare persoană” îl include și pe președintele Statelor Unite”.

Doi dintre judecătorii numiți de Trump au fost de acord cu această decizie.

Președintele a reacționat mânios, scriind pe Tweeter : „În trecut, Curțile au tratat cu mare respect președintele. Dar nu și în cazul meu”. Procurorul din Manhattan, Cyrus Vance (democrat) a spus: „Este o mare victorie pentru sistemul nostru juridic și principiile sale fundamentale că nimeni, nici măcar președintele, nu este deasupra legii”. El a mai spus că ancheta sa, amânată timp de un an în așteptarea verdictului din 9 iulie, va continua acum, dar firește va lua timp.

În cel de-al doilea aspect al cazului, Curtea a decis că într-un tribunal inferior (regional/districtual), președintele poate prezenta obiecții constituționale și legale. Judecătorii au dorit să respecte principiul separării puterilor în stat, argumentând insă că în trecut, părțile s-au înțeles și nu a fost nevoie să se dea în judecată.

Curtea recunoaște dreptul Congresului de a investiga dar a stabilit că prerogativele acestuia nu sunt nelimitate și trebuie să fie mai precis argumentate când se solicită informații personale de la președinte. Altfel, membrii Congresului ar putea cere, fără încetare, tot felul de informații.

Curtea Supremă a stabilit că Congresul nu poate cere informații personale de la un președinte - în procesul de redactare a unor legi - dacă există și alte exemple de care se poate folosi.

Deputatul democrat Lloyd Doggett a rmarcat: „Teza lui Trump că e mai presus de lege a fost respinsă, dar președintele a reușit totuși să amâne furnizarea de documente până în noiembrie, când sunt alegerile” prezidențiale.