SUA: Diviziunile politice din Senat amână confirmarea ambasadorilor – inclusiv în Moldova

Durata medie de confirmare a unui ambasador nominalizat este de peste 240 de zile, spune Blinken.

Secretarul american de stat, Anthony Blinken, a deplâns miercuri, 30 octombrie, lentoarea cu care Senatul Statelor Unite confirmă oficialii numiți în posturile de ambasador, spunând că aceasta afectează imaginea Washingtonului în lume.

„Sistemul este stricat”, a spus Blinken într-un discurs despre eforturile de modernizare a Departamentului de Stat, instituție care are circa 14.400 de angajați la nivel mondial, potrivit AFP.

Blinken susține că acest lucru „ne subminează competitivitatea. Acest lucru descurajează serviciul public”.

„Și desigur, toate acestea alimentează discursurile false ale adversarilor noștri despre declinul și divizarea noastră”, a adăugat secretarul de stat.

Potrivit lui Blinken, sub conducerea sa, Departamentul de Stat s-a angajat să se reorganizeze pentru a face față influenței tot mai mari a Chinei în lume, inclusiv prin crearea unei „Case a Chinei” interne care să ghideze politica americană, și prin alocarea de resurse în domenii cheie precum sănătate, tehnologii emergente și recrutare diversificată.

Însă, a subliniat el, eforturile sunt îngreunate de lentoarea cu care Senatul american aprobă nominalizările, menționând ca exemplu faptul că timpul mediu de așteptare pentru un ambasador între nominalizarea sa și confirmarea sa de către Senat, a fost de 240 de zile, față de doar 50 de zile în 2001.

Senatul american este singura autoritate care poate aproba sau respinge toți oficialii de rang înalt numiți de președinte, de la judecători ai Curții Supreme până la secretari și înalți oficiali, inclusiv ambasadori. Dar luptele interne dintre democrați și republicani întârzie adesea acest proces, fiecare senator având un drept de veto.

Datele oficiale oferite de Asociația americană a serviciului de externe arată că în jur de 15 misiuni diplomatice ale SUA sunt complet lipsite de ambasadori, fiind cazul Germaniei, Turciei sau Cambodgiei.

A fost nevoie de mai mult de un an pentru ca Senatul să îl aprobe pe actualul ambasador al SUA la Beijing, Nicholas Burns, în pofida faptului că Statele Unite consideră gigantul asiatic ca fiind principala sa ameninţare strategică.

Postul de ambasador în Israel a rămas vacant luni de zile, în plin război cu Hamas, înainte de sosirea lui Jack Lew.

Candidata la postul de ambasador al Statelor Unite în Libia, Jennifer Gavito, diplomat de carieră, a declarat recent că renunţă după mai bine de doi ani de aşteptare.

Este și cazul ambasadei SUA de la Chișinău, rămasă fără conducere după ce ambasadorul Kent Longsdon și-a încheiat mandatul la 15 martie curent. Cu o zi înainte, președintele american Joe Biden o nominalizase în această poziție pe Kelly Adams-Smith, care se află însă în continuare pe „lista de așteptare”.

Potrivit unor surse din Departamentul de Stat al SUA, Smith a fost audiată inițial în mai și ar urma să fie confirmată în post la viitoarea sesiune a Senatului american, care va începe luna viitoare.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te