WASHINGTON -- Statele Unite și Iranul au semnat electronic un acord-cadru pentru a pune capăt războiului care durează de trei luni și pentru redeschiderea strâmtorii Ormuz, au declarat pe 15 iunie înalți oficiali ai administrației americane.
În declarații făcute reporterilor sub condiția anonimatului, oficialii au precizat că președintele american Donald Trump și vicepreședintele JD Vance au semnat acordul în format virtual, în timp ce președintele parlamentului iranian și negociatorul-șef, Mohammad Baqer Qalibaf, a semnat în numele Teheranului.
Se așteaptă ca acordul să fie semnat oficial în cadrul unei ceremonii la Geneva, Elveția, pe 19 iunie.
Textul integral al memorandumului urmează să fie făcut public în 24-48 de ore, au spus oficialii, insistând că va exista „transparență totală” și că „nu vor exista înțelegeri paralele”.
Acordul-cadru oferă Washingtonului și Teheranului 60 de zile pentru a negocia o soluție definitivă, inclusiv în ceea ce privește stocurile de uraniu îmbogățit ale Iranului.
Strâmtoarea Ormuz
Mai devreme, pe 15 iunie, atât Washingtonul, cât și Teheranul au confirmat că s-a ajuns la un acord.
Agenția de știri oficială iraniană Mehr a publicat ceea ce a prezentat drept detaliile memorandumului de înțelegere în 14 puncte, precizând că acesta prevede 60 de zile de negocieri asupra chestiunilor nucleare și ridicarea completă a sancțiunilor împotriva Teheranului.
Washingtonul a subliniat că elementul cheie al oricărui acord de pace cuprinzător ar fi asigurarea faptului că Iranul nu va obține o armă nucleară și că Strâmtoarea Ormuz va fi deschisă circulației libere a navelor.
Strâmtoarea, o arteră cheie pentru aprovizionarea globală cu petrol și gaze, a fost efectiv închisă de Iran după lansarea campaniei militare americano-israeliene pe 28 februarie. Măsura a zguduit piețele energetice și a dat peste cap economia globală.
Înaltele oficialități americane au declarat că se așteaptă ca traficul maritim în strâmtoare să crească semnificativ în următoarele două săptămâni.
„Dacă ne gândim că traficul dinaintea conflictului era de aproximativ 140 de nave pe zi, cred că vom face progrese semnificative în această direcție în următoarele două săptămâni”, a declarat unul dintre oficiali.
Potrivit administrației americane, în prezent, strâmtoarea este traversată zilnic de aproximativ 25 de nave, iar până la sfârșitul săptămânii se așteaptă ca numărul acestora să crească la 40-50. Oficialii au mai declarat că strâmtoarea va fi complet redeschisă până pe 19 iunie.
Washingtonul a insistat că, în conformitate cu memorandumul, traversarea strâmtorii va rămâne gratuită timp de 60 de zile, urmând ca discuțiile regionale să stabilească aranjamentele pe termen lung.
Totuși, persistă o ambiguitate în ceea ce privește taxele de trecere prin această cale navigabilă strategică.
Agenția de știri Fars, apropiată de Corpul Gărzilor Revoluționare Islamice (IRGC), de orientare radicală, a declarat că „s-a decis ca traficul maritim prin Golful Persic să fie reglementat de Iran în coordonare cu Oman” – remarci care contrazic afirmațiile Washingtonului.
Esmail Baqaei, purtătorul de cuvânt al Ministerului Afacerilor Externe al Iranului, a declarat într-o conferință de presă din 15 iunie că „pentru o perioadă specifică de timp, vom asigura siguranța traficului în Strâmtoarea Ormuz, în conformitate cu acțiunile celeilalte părți”.
„Am spus întotdeauna că nu intenționăm să percepem taxe de trecere, dar vom stabili și vom percepe taxele necesare pentru serviciile pe care le vom furniza, servicii de navigație, protecția mediului, eventual asigurarea navelor și alte servicii care vor fi furnizate de Iran și Oman”, a spus el.
Active înghețate
Agenția Reuters a citat un înalt oficial iranian care a declarat că, în conformitate cu termenii acordului, Statele Unite vor debloca active iraniene înghețate în valoare de 25 de miliarde de dolari, în timp ce Teheranul se angajează să nu producă sau să achiziționeze arme nucleare.
Oficialii americani au negat categoric că ar fi avut loc vreun transfer de bani, în ciuda speculațiilor că active iraniene în valoare de miliarde de dolari ar fi fost deja deblocate.
„Răspunsul la această întrebare este zero”, a declarat un oficial când a fost întrebat ce parte din activele iraniene înghețate au fost deblocate.
Oficialii americani au afirmat că ridicarea sancțiunilor va fi graduală și va fi condiționată de „etape verificabile”, în special legate de activitățile nucleare ale Iranului și de conduita sa regională.
Washingtonul a declarat că prioritatea sa imediată este să se asigure că Iranul nu reconstruiește ceea ce oficialii au descris ca fiind un program de îmbogățire nucleară „distrus sistematic”.
„Cu cât se comportă mai mult ca o țară globală normală, cu atât vom fi mai dispuși să le deschidem economia”, a spus un oficial.
Oficialii americani au spus că retragerea trupelor israeliene din Liban nu a fost o condiție a acordului, dar au prezentat acordul cu Iranul ca parte a unui efort mai amplu de a reduce ostilitățile regionale.
Oficialii au spus că acordul-cadru „nu este un armistițiu unilateral”, avertizând că Israelul își va păstra dreptul de a răspunde dacă atacurile Hezbollahului, susținut de Iran, vor continua.
Hezbollah este atât o grupare militantă, cât și un partid politic care controlează o mare parte din sudul Libanului. Este considerată o organizație teroristă de către Statele Unite, deși Uniunea Europeană a inclus pe lista neagră doar aripa sa armată.
Cu toate acestea, premierul pakistanez Shehbaz Sharif a declarat pe 15 iunie că Teheranul și Washingtonul au convenit asupra încetării „imediate și permanente” a operațiunilor militare pe „toate fronturile, inclusiv în Liban”. Islamabadul a fost un mediator cheie în conflict.
Administrația americană a dezvăluit, de asemenea, că sunt în curs discuții directe între Israel și Liban, calificându-le drept istorice.
Oficialii au declarat că obiectivul mai larg este crearea unui „nou cadru pentru regiune”, axat pe diplomație și cooperare economică, mai degrabă decât pe războiul prin intermediari.
Păreri împărțite în Iran
Cetățenii iranieni de rând încă încearcă să înțeleagă ce înseamnă pentru ei acest acord-cadru, unii manifestând un optimism prudent, iar alții rămânând sceptici.
„Sper să semneze acordul, ca să putem avea o pace relativă”, a declarat o femeie în vârstă de 50 de ani pentru Radio Farda al RFE/RL. La fel ca alți iranieni care au contactat RFE/RL, femeia a preferat să-și păstreze anonimatul din motive de securitate.
Ea a spus că acest conflict a fost dificil pentru oameni și că „stresul războiului va rămâne cu noi ani de zile”.
Vorbind despre viitorul relațiilor cu Statele Unite, ea și-a exprimat speranța că acestea se vor îmbunătăți, dar a adăugat că este puțin probabil ca acest lucru să se întâmple atâta timp cât conducerea clericală a Iranului se află la putere.
„Sper doar să nu mai fie război. Acesta nu a făcut decât să înrăutățească lucrurile”, a spus ea.
Un bărbat în vârstă de aproximativ 30 de ani și-a exprimat, de asemenea, bucuria față de încetarea ostilităților, dar a spus că nu este sigur ce impact va avea un acord final asupra afacerilor interne ale Iranului.
„Dacă va crea mai multe oportunități și va îmbunătăți economia, atunci va fi un lucru pozitiv”, a declarat el pentru Radio Farda, exprimându-și speranța că acest lucru va slăbi Republica Islamică.
„Sper că, pe termen lung, va duce la căderea republicii islamice, pentru că lor nu le pasă de oameni”, a adăugat el.
Un alt iranian, în vârstă de aproape 40 de ani, a susținut că mulți consideră acordul ca fiind o „înțelegere pe termen scurt” și, prin urmare, „nu au mari speranțe în privința acestuia”. Totuși, el a remarcat opoziția fermă a unor extremiști din Iran și a fost de părere că acordul cu Statele Unite va face probabil parte dintr-un „proces de schimbare a regimului din interior”.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te