Statele Unite au acuzat Rusia de crime de război pentru că ar fi deportat până la 1,6 milioane de ucraineni de pe teritoriul controlat de Rusia în actualul conflict, ceea ce i-a determinat pe înalții oficiali ONU să ceară acces internațional la așa-numitele „lagăre de filtrare”.
Moscova a negat acuzația și a declarat că milioane de ucraineni au ales să meargă în Rusia sau în zonele controlate de Rusia și că „trăiesc liber și voluntar” acolo.
Ambasadorul SUA la ONU, Linda Thomas-Greenfield, a declarat la sfârșitul ședinței Consiliului de Securitate al ONU din 7 septembrie că Rusia și reprezentanții săi au provocat „un șir de nenorociri” într-un proces supravegheat de oficiali din biroul președintelui Vladimir Putin.
„Transferul sau deportarea forțată a persoanelor protejate de pe teritoriul ocupat pe teritoriul ocupantului... constituie o crimă de război", a spus Thomas-Greenfield.
Trimisul american a precizat că surse de informații, inclusiv surse oficiale din Rusia, sugerează că autoritățile sale sau separatiștii ucraineni aliați „au anchetat, deținut și deportat forțat" între 900 de mii și 1,6 milioane de ucraineni în Rusia de la declanșarea invaziei armatei ruse, la sfârșitul lunii februarie. Ea a precizat că, numai în luna iulie, au fost transferați de pe teritoriul ucrainean în Rusia peste 1800 de copii.
Thomas-Greenfield a mai spus că „scopul Rusiei [este] de a identifica persoanele pe care Moscova le consideră insuficient de conforme sau compatibile cu controlul său” și „de a se pregăti pentru o tentativă de anexare” a teritoriului ucrainean.
Separatiștii susținuți de Rusia, care controlează din 2014 porțiuni din regiunile Luhansk și Donețk din estul Ucrainei, au încercat deja să-și declare independența față de Ucraina. După invadarea Ucrainei, liderii de ocupație instalați de Rusia au anunțat că vor organiza referendumuri privind aderarea la Rusia. Kievul și liderii occidentali au declarat că orice astfel de vot sub ocupație este ilegal și ilegitim.
### Vezi și... ### Herson: se amână referendumul pentru aderarea la RusiaAmbasadorul rus la ONU, Vassili Nebenzia, a calificat acuzațiile drept parte a unei „campanii de dezinformare” și a declarat că ucrainenii care călătoresc în Rusia sunt supuși mai degrabă „unei proceduri de înregistrare decât de filtrare”.
„Ei trăiesc liber și nesiliți de nimeni în Rusia și nimeni nu îi împiedică să se deplaseze sau să părăsească țara”, a declarat Nebenzia.
Multe relatări ale copiilor ucraineni și ale altor civili au descris controale umilitoare și intruzive la punctele de control și în alte "tabere de filtrare" conduse de trupele rusești sau de luptătorii ucraineni pro-ruși.
Thomas-Greenfield a mai spus că „există o modalitate simplă de a afla dacă toate acestea sunt adevărate”, adăugând: "Lăsați Națiunile Unite să investigheze”. Ea a cerut acces pentru observatori independenți și ONG-uri și eforturi umanitare pentru a „permite lumii să vadă ce se întâmplă”.
### Vezi și... ### „Rusificarea” regiunilor ocupate: campania din Herson și ZaporojieȘefa politică a ONU, Rosemary DiCarlo, a declarat că acuzațiile persistente „privind deplasările forțate, deportările și așa-numitele tabere de filtrare întreprinse de Federația Rusă și de forțele locale afiliate” sunt „extrem de îngrijorătoare”. DiCarlo a cerut, de asemenea, ca ONU să aibă acces la ucrainenii care trăiesc în zonele controlate de Rusia. Ea a declarat că Comitetul Internațional al Crucii Roșii și Misiunea ONU de monitorizare a drepturilor omului în Ucraina „trebuie să aibă acces neîngrădit la toate persoanele reținute în legătură cu războiul în curs de desfășurare”.
Secretarul general adjunct al ONU pentru drepturile omului, Ilze Brands Kehris, a cerut Moscovei să ofere biroului său de la Geneva acces la toate locurile de detenție și a declarat că orice adopții de copii ucraineni ar contraveni Convenției Generva.
Peste 13 milioane de ucraineni au fost strămutați de invazia neprovocată a Rusiei, iar numărul morților se ridică la zeci de mii, numărul răniților fiind cu mult mai mare.
### Vezi și... ### Război în Ucraina | ONU cere acces la așa-numitele „centre de filtrare”