Suedia a semnat cererea oficială de aderare la NATO, la o zi după ce anunțase că va solicita aderarea la alianța militară occidentală formată din 30 de membri, pe fondul preocupărilor de securitate generate de invazia Rusiei în Ucraina. Finlanda vecină va face același lucru după ce pe 17 mai Parlamentul aprobă decizia guvernului de a cere aderarea la NATO.
Ambele țări renunță la zeci de ani de neutralitate, sub efectul invaziei rusești din Ucraina. Cererea Suediei a fost semnată la Stockholm de ministra suedeză de externe Ann Linde. Tot marți, președintele Finlandei Sauli Niinisto s-a adresat Parlamentului Suediei, vorbind despre aderarea celor două state nordice la NATO.
### Vezi și... ### Intrarea Finlandei și Suediei în NATO, argumente pro și contraPreședintele rus Vladimir Putin a declarat pe 16 mai că Rusia nu vede decizia Finlandei și Suediei de a adera la NATO drept o amenințare, atâta timp când nu implică și întărirea prezenței militare NATO la granițele sale. Prin aderarea Finlandei, granița terestră a Rusiei cu NATO se lungește cu peste 1.300 de kilometri.
Marți, ministrul rus de externe Serghei Lavrov a încercat și el să minimalizeze importanta aderării celor două state nordice, afirmând că nu va face decât să oficializeze o cooperare militară veche. El a avertizat însă că Rusia va monitoriza îndeaproape activitățile NATO în viitoarele state membre.
### Vezi și... ### Marea „Resetare” a NATO: aderarea Suediei și Finlandei