Liderii NATO se pregătesc de o primă întâlnire oficială cu noul comandant suprem al forțelor armate ale Statelor Unite. Președintele Donald Trump a stârnit nedumeriri - mai ales în campanie - somându-i pe europeni să plătească mai mult pentru apărare și cochetând cu Rusia, așa că summit-ul de mâine este văzut de mulți ca unul de „clarificare”. În ajunul summitului de mâine de la Bruxelles, Europa Liberă a stat de vorbă despre agenda și contextul lui cu James Appathurai, fost purtător de cuvânt NATO:
In ajunul întâlnirii speciale la vârf NATO de joi 25 mai, Europa Liberă l-a întrebat la Bruxelles pe fostul purtător de cuvânt al NATO, și actualmente adjunct al secretarului general NATO pentru afacerile politice, James Appathurai, dacă printre temele acestei prime întâlniri la vârf NATO la care participă noii președinți ai SUA și Franței, Donald Trump și Emmanuel Macron, va fi vorba mai ales de amenințarea pusă de Rusia:
James Appathurai: „Probabil că cel mai important element astăzi în cadrul larg al securității europene este Rusia, alături de terorism, așa cum am văzut din păcate încă o dată în Manchester. Mulți lideri vor dori așadar să discute încă o dată cum să ne întărim capacitatea de apărare și cum să stăvilim Rusia. Dar se va vorbi și despre felul în care Rusia caută să se amestece în funcționarea țărilor noastre, în sistemele noastre politice, așa încât sunt convins că Rusia va fi unul din subiecte.”
Your browser doesn’t support HTML5
În ajunul summitului NATO de la Bruxelles
Europa Liberă: Vor fi oare propuneri concrete pentru a combate propaganda rusă și a contracara agresiunea mediatică permanentă a Moscovei?
James Appathurai: „Reuniunea implică înalți politicieni care vor schimba opinii generale și vor lua anumite decizii concrete în chestiunea terorismului și a participării financiare a statelor membre. In privința Rusiei, însă, opinia mea este că în NATO am ajuns la un echilibru, căutând să obținem o bună capacitate de descurajare și apărare, dar și să tratăm cu Rusia pe o bază de forță și să ajutăm alte țări în Europa să își păstreze independența și integritatea teritorială.
Ucraina și Georgia sunt exemplele cele mai evidente, iar subiectul Ucraina va fi în mod sigur evocat. Ucraina a fost semnalul final de alarmă. Pentru multe țări din NATO a fost semnalul deșteptării, arătând că Rusia încalcă violent toate regulile și toate tratatele, precum și legile care au menținut pacea în Eruopa de două decenii încoace, ceea ce în realitate a dat un impuls dorinței NATO de a se reforma, de a-și întări propriul sistem de apărare.”
Europa Liberă: Cum se vede în această lumină aderarea iminentă a Muntenegrului la NATO, cunoscând opoziția Rusiei?
James Appathurai: „Sunt trei țări actualmente care sunt candidate în mod formal: Bosnia, Macedonia și Georgia. Sincer, cred că în cazul primelor două țări din Balcanii de vest, Bosnia și Macedonia, sunt îngrijorări serioase în legătură cu ritmul reformelor, iar în unele cazuri asistăm la un regres în procesul politic.
Am văzut recent violențele din parlamentul din Skopje, ceea ce îi îngrijorează pe aliații din NATO. Georgia continuă să avanseze pe calea reformelor și își sporește contribuțiile la misiunile și operațiunile NATO.
Georgia contribuie însă și la discuțiile noastre comune despre securitatea în Marea Neagră, în lumina ocupării Crimeei de către Rusia și a faptului că a instalat acolo echipament militar de cea mai înaltă calitate. Și a făcut asta nu doar în Crimeea. Există o întreagă discuție printre aliați și partnerii din Marea Neagră pentru a vedea cum putem menține securitatea și libertatea de circulație în zonă.