Potrivit agendei summit-ului din 28-30 martie 2023, al doilea eveniment de acest fel, Maia Sandu se va afla într-un grup de lideri, inclusiv Joe Biden, președintele ucrainean Volodimir Zelenski și președinta slovacă Zuzana Čaputová, care vor vorbi în sesiunea plenară despre cum pot răspunde eficient democrațiile în fața unor provocări globale.
Evenimentul la care participă zeci de șefi de state este ținut în regim hibrid, majoritatea participanților având prezență online.
Președintele american a organizat primul asemenea summit în decembrie 2021. Pe fundalul întăririi unor regimuri autoritare. Biden vede „o provocare centrală a timpurilor noastre” în nevoia de a arăta lumii că „democrațiile pot obține rezultate, îmbunătățind viața propriilor cetățeni și abordând cele mai mari probleme cu care se confruntă lumea întreagă”.
Your browser doesn’t support HTML5
În Politico înainte de summit, Elim Kine și Stuart Lau au scris că mesajul Americii este că lumea trebuie să se unească împotriva Chinei și Rusiei, modele autoritare și expansioniste, opuse democrației.
Autorii spun că alianța democrațiilor pe care Biden încearcă să o creeze a fost și încă este ambivalentă cu privire la China, temându-se de consecințele economice ale unei decuplări.
Dar de la războiul din Ucraina încoace, europenii cel puțin privesc cu mai mare atenție mesajul președintelui american, impunând sancțiuni, restricționând accesul la TikTok și trecând la politici comerciale mai protecționiste. China ripostează întărind legăturile cu Rusia, oferind un plan de pace, nerealist ce e drept, în Ucraina și susținând mesajul că o țară poate fi democratică chiar dacă anulează dreptul cetățenilor de a vota liber.
### Vezi și... ### O reacție mai fermă, în trecut, la crimele Rusiei ar fi salvat, astăzi, mii de vieți (AI)Când Biden a preluat președinția în 2020 – se arată în articolul din Politico – europenii nu se arătau prea interesați de frazele mărețe cu privire la unitatea împotriva autoritarismului. Germania și Franța priveau cu suspiciune încercarea americană de a stopa un acord comercial între Uniunea Europeană și China. Între timp atitudinile s-au mai schimbat, dar persistă frustrare că America vorbește despre unitate, dar devine mai protecționistă.
Războiul din Ucraina și relația apropriată a Beijingului cu Moscova alterează percepții și acțiuni în Europa. De aici și avertismentele cu represalii dacă China înarmează Rusia. Politica de pace prin comerț, avansată de Angela Merkel, este acum criticată ca naivă. Mai sunt încă sceptici cu privire la diminuarea raporturilor cu China, în special în comerț. Oficialități europene speră că îndepărteze China de Putin. În următoarele două săptămâni, președintele Macron, șefa Comisiei Europene și premierul Spaniei vor vizita China, tocmai pentru a împiedica un parteneriat ruso-chinez. Statele Unite își intensifică și ele presiunile.
### Vezi și... ### Analiză: Miza lui Xi, pe termen lung, este PutinLa summitul democrațiilor, președintele Biden a invitat opt țări noi, care dau dovadă de voință să avanseze democrația. Lărgirea perimetrului democratic în lume este obiectivul - a declarat Rob Berschinski, director la Consiliul pentru Apărare Națională.
America este gazdă în acest an împreună cu alte țări – Olanda, Costa Rica, Coreea de Sud și Zambia, pentru a scoate în evidență importanța coalițiilor democratice. Dar este încă relevant că Insulele Solomon, un aliat istoric al Americii au semnat un controversat pact strategic cu China, că 16 țări africane, între care Africa de Sud s-au abținut să voteze la ONU împotriva agresiunii ruse în Ucraina și Eritrea s-a opus rezoluției care condamna Rusia și că în America Latină doar Costa Rica s-a alăturat sancțiunilor americane împotriva Moscovei.
### Vezi și... ### Rusia, China și un „parteneriat fără limite”