Summit UE: finanțele și Ucraina ca decor, iar Moldova primește încurajări

Europarlamentarul român Siegfried Mureșan (PPE), copreședintele Comitetului Asociației Parlamentare din Moldova, a sugerat importanța unor noi sancțiuni impuse Rusiei: „Instituțiile UE trebuie să creeze un regim separat de sancțiuni care vizează oligarhii recunoscuți pentru încercările lor de a corupe și destabiliza Republica Moldova”, a spus Mureșan.

Mureșan a propus și crearea unei unități speciale a Comisiei care să coopereze permanent cu Moldova. Departamentul de Afaceri Externe al UE își intensifică, de asemenea, sprijinul, iar șeful diplomației europene Josep Borrell a afirmat la începutul acestei săptămâni că UE pregătește o misiune civilă în Moldova pentru „întărirea capacității țării de a contracara amenințările hibride”.

În vreme ce războiul din Ucraina se prelungește, iar cei douăzeci și șapte de membri ai UE se confruntă zilnic cu consecințele economice ale conflictului, reuniunea șefilor de stat și de guvern europeni de la Bruxelles, joi 23 și vineri 24 martie, nu a dus la decizii imediate (concluziile finale ale summitului sunt aici).

Subiectele de pe ordinea de zi – Ucraina și în special livrările de muniții, competitivitatea economică, comerțul, imigrația sau chiar și energia – au fost numeroase, strategice și, pentru unii, dezbinătoare, dar niciuna nu avea nevoie să fie decisă urgent. „A fost un summit de tranziție”, cum a recunoscut-o un diplomat, „însă este util ca liderii să discute între ei pentru a menține consensul. Ucraina rămâne deocamdată pe plan secund.»

Cum o scrie în această după-amiază Le Monde, în respectivul context, disensiunile dintre Paris și Berlin au revenit în prim-plan. Între Franța și Germania, relația se clătina de câteva luni. Cele două capitale își etalează în mod regulat dezacordurile, fie că este vorba despre energia nucleară, sfârșitul motoarelor termice sau relansarea acordului de liber schimb cu Mercosur.

Această a doua zi a Consiliului european a fost dedicată economiei și evoluției monedei europene, euro. Ziua de joi, 23 martie, se încheiase relativ devreme, cea mai mare parte a dramei din culise mărginindu-se la ciocnirile verbale dintre cancelarul Germaniei Olaf Scholz și ceilalți lideri în legătură cu planul comun de a interzice treptat și definitiv mașinile tradiționale cu motor cu combustie.

China a fost, de asemenea, o temă importantă, o serie de lideri trăgând un semnal de alarmă în legătură cu sprijinul pe față al Chinei pentru Vladimir Putin. Ideea comună a fost că Europa nu poate rămâne în expectativă în vreme ce Pekinul și Moscova cimentează o alianță ce riscă să înfunde lumea și mai adânc în criză.

Vineri 24 martie a avut loc așa-numitul Summit Euro, care reunește cele 19 țări care folosesc moneda euro. După falimentele unor bănci importante din SUA și Elveția, europenii se întreabă acum dacă se mai pot încrede în soliditatea propriilor lor bănci.