Summitul extraordinar NATO: o nouă realitate securitară

Trei mari summituri simultane, întâlniri la vârf internaționale au fost organizate astăzi la Bruxelles: NATO, UE, dar și G7, reuniunea celor șapte țări industrializate, marile economii ale planetei, totul cu participarea personală a lui Joe Biden, care de la Bruxelles va ajunge vineri în Polonia, în apropierea Ucrainei a liniei frontului.

Reuniunea G7 este, poate, reuniunea cea mai simbolică și dureroasă pentru Rusia, deoarece vreme de câțiva ani Rusia chiar a fost membră de facto a acestui club restrâns căruia i s-a spus atunci în mod complezent grupul «G8», până când, în 2014, după ocuparea Crimeei, țara lui Putin a fost exclusă, pierzându-și brusc rangul.

Înainte de a ajunge la lucrările summitului NATO, președintele României Klaus Iohannis a ținut o scurtă conferință de presă în care a vorbit și despre situația Moldovei:

«Voi prezenta îngrijorările noastre legate de Republica Moldova, securitatea ei, situația ei energetică și economică… dar voi insista în continuare că flancul estic al NATO trebuie consolidat mai bine.»

Șeful statului român a mai spus: «Eu cred că trebuie să fim conștienți de unde vine agresiunea: agresorul este Rusia! Noi trebuie să construim o apărare foarte solidă și serioasă pe flancul estic.»

Iohannis a anunțat crearea unui „grup de luptă” pe teritoriul României, condus de Franța, ceea ce, a spus el, este un „început promițător pentru întărirea flancului estic al NATO”. În același timp, a mai spus Iohannis, un batalion românesc participă la grupul de luptă din Polonia, dar și invers: un batalion din Polonia participă la brigada multinațională din Craiova.

Cu totul, cum a anunțat la încheierea lucrărilor secretarul general Jens Stoltenebrg, NATO are acum 8 grupuri de luptă pe flancul de est, la care se adaugă 100.000 militari SUA desfășurați pe continentul european și 40.000 de trupe sub control direct NATO.

Stoltenberg - al cărui mandat pe cale de a expira a fost prelungit joi cu încă un an - a detaliat sprijinul pentru Ucraina decis de aliați: armament, în special anti-tanc, dar și drone și sprijin financiar și umanitar.

Cât despre întărirea flancului estic, cerută și de Iohannis, NATO a decis o serie de întăriri permanente, la sol, dar și în aer și pe apă. Intărirea securității cibernetice, de asemenea, precum și o mai bună interoperabilitate a trupelor și armamentului țărilor membre, cărora li s-a cerut de asemenea să-și sporească cheltuielile militare cel puțin până la pragul deja asumat de 2% din Produsul Intern Brut (PIB), ceea ce România face deja.

Președintele Statelor UNite Joe Biden a insistat pe lângă aliații europeni să nu îl ia drept „Trump” dacă le cere să își sporească cheltuielile militare.

Președintele Klaus Iohannis a explicat de altfel mai în detaliu în ce constă întărirea flancului de est și cheltuielile care vor decurge din asta: «Dacă urmărim războiul din Ucraina, vedem că este nevoie de armament foarte modern. Avem nevoie cu siguranță de apărare anti-rachetă. Lucrurile nu mai sunt așa de simple, cu un camion și un tanc nu se mai poate câștiga mare lucru azi. Este nevoie de armament modern, sofisticat, care, evident, este și destul de scump.»

Apoi, împreună cu UE, NATO va participa și la stabilitatea Georgiei, dar și a Bosniei-Herzegovina și, desigur, a Moldovei.

Despre problemele Moldovei, Klaus Iohannis a mai spus: «Îngrijorările legate de Moldova nu au o justificare. Nu există niciun fel de date — în afară de speculații în media — că Moldova ar fi ținta vreunui atac, sau ar fi planificată vreo acțiune care o privește. Problemele Moldovei vin din numărul mare de refugiați, din slăbiciunea economică și din situația energetică. Moldova este un stat captiv: primește energie doar din două surse, din Rusia și din Transnistria.»

NATO a mai anunțat că își menține politica „ușilor deschise”, altfel zis nu renunță la perspectiva unei extinderi ulterioare, și a cerut Chinei să nu sprijine Rusia militar.

Următorul summit al Alianței va avea loc în luna iunie la Madrid, iar până atunci celor 30 de aliați li s-a cerut să prezinte câte un plan concret, individual, despre cum se pregătesc să-și sporească bugetul militar și să contribuie la toate noile măsuri decise joi.