Summitul care a marcat sfârșitul președinției estone a Uniunii Europene s-a încheiat cu o serie de decizii concrete, printre care aceea, luată la unanimitate, de a prelungi cu șase luni sancțiunile economice împotriva Rusiei.
Cancelarul german Angela Merkel a declarat vineri, 15 decembrie, că Uniunea Europeană nu a găsit motive suficiente pentru ridicarea sancțiunilor anti-ruse. „Nu s-au atins progrese suficiente pentru a ridica sancțiunile. Exista un consens ca trebuie să facem tot posibilul pentru a avansa în procesul de la Minsk“, – a declarat Merkel. În același timp, cancelarul german a recunoscut că „s-a reusit să se evite o noua escaladare a situației din estul Ucrainei”.
La fel, a fost făcut anunțul oficial al creării unei 'uniunii a apărării', menită să devină pe termen mediu și lung o autentică armată europeană, așa-numita Cooperare Structurată Permanentă (PESCO), un instrument menţionat în Tratatul Uniunii Europene.
În afară de Marea Britanie, doar Danemarca și Malta nu participă la asta.
21 de țări din cele 25 fac parte și din NATO, cu excepția Austriei, Ciprului, Finlandei și Suediei.
Uniunea Europeană a mai decis și să avanseze negocierile Brexit cu Marea Britanie, după progresele înregistrate, cu toate că Austria a avertizat că problema frontierei Irlandei de Nord rămâne o „ghicitoare” sau o „enigmă” („a riddle”).
Liderii au decis însă că „s-a realizat un progres suficient” privind drepturile cetățenilor și plățile restante ale Marii Britanii, oferind negociatorilor un mandat de trecere la faza principală a discuțiilor.
Președinta Lituaniei Dalia Grybauskaite a spus că acele discuții decisive vor începe cel mai probabil în martie 2018, lăsând un an până la ieșirea formală a Marii Britanii din UE. Dată fiind complexitatea divorțului, ceilalți 27 de lideri s-au declarat gata să lase Londrei o perioadă de tranziție de doi ani după Brexit, dar au cerut garanții că discuțiile comerciale vor începe în luna martie.
În sfârșit, nu s-a ajuns la un acord în privința refugiaților și a cotelor de migranți. Liderul austriac Sebastian Kurz, care se pregăteşte să devină şef al executivului, a declarat vineri că împărtăşeşte scepticismul preşedintelui Consiliului European Donald Tusk în ce priveşte cotele de refugiaţi, care „nu au funcţionat”, mai ales în urma refuzului țărilor est-europene de a primi refugiați.
Anul viitor, președinția rotativă de șase luni a Uniunii Europene va fi deținută de Bulgaria și Austria. România o va prelua în prima jumătate a anului 2019, predând-o apoi Finlandei.