Criză politică, îngrijorări economice, lipsă de perspectivă. Comentariile se resimt de prelungirea artificială a blocajului politic prin mașinațiuni așa-zis tehnice, care împing tot mai departe votarea moțiunii de cenzură introduse de USRPLUS și AUR.
Your browser doesn’t support HTML5
Pe deasupra, contestarea moțiunii la Curtea Constituțională trece când de act de tergiversare, când de mană cerească, pentru că o invalidare a moțiunii ar tăia oarecum în mod obiectiv nodul gordian.
Cristian Hostiuc, de la Ziarul financiar, se apleacă asupra implicațiilor economice ale crizei, de care de altfel nu se sfiește să-l facă vinovat în primul rând pe președintele Klaus Iohannis, „pentru că guvernul Cîţu este guvernul lui, pentru că a permis extinderea acestei crize politice, pentru că a dat posibilitatea (...) ca toţi să-şi arate rufele public şi să spună ce cred unii despre alţii”. Pentru acest analist economic, problema nu e neapărat cine va fi la conducerea viitorului guvern, ci cum va mai rezista un guvern „când creşterea economică va începe să scadă, când facturile la utilităţi nu vor scădea, când cursul valutar leu/euro va creşte, (...) când guvernul va trebui să reducă deficitul bugetar şi nu prin creşterea veniturilor, ca acum, ci prin scăderea cheltuielilor, când agenţiile de rating vor retrograda România la categoria “junk”, (...) companiile nu vor mai face angajări ci vor trebui să dea oameni afară...” Tot ce se întâmplă, mai spune Hostiuc, va face ca și mai mulți români să părăsească țara.
„Ce poate naşte acest impas? În cele din urmă, o repetare a anului 2016, cu al său triumf al PSD. Supravieţuitor şi tenace, una cu acest stat parazitat şi prădător, PSD nu are decât să aştepte, răbdător, scena cea din urmă a acestei lamentabile reprezentaţii dramatice. Victoria îi este garantată de către înşişi competitorii săi”, scrie și Ioan Stanomir pe hotnews.ro.
Speranțe aproape zero
Ziare.com așază în câteva puncte variantele de deznodământ care se profilează. Se pornește de la premisa că Florin Cîțu câștigă șefia Partidului Național Liberal pe 25 septembrie, la congres, apoi vine în Parlament pentru un vot de încredere. Mai înainte însă, ar putea cere celor de la USRPLUS să revină în coaliție și să propună un alt ministru de justiție în locul lui Stelian Ion, demis de Cîțu. Speranțe aproape zero. Pe acest fond, președintele Klaus Iohannis ar putea renunța la Cîțu, dar ar cere o renegociere a împărțirii ministerelor (cea actuală a fost negociată de Ludovic Orban). Slabe speranțe. Atunci președintele ar putea opta pentru un guvern minoritar susținut de social-democrați. Ziare.com susține că această variantă ar duce la ruperea PNL. Singura soluție ar fi de fapt o capitulare a liberalilor: s-ar desemna un alt premier de la PNL, USRPLUS păstrându-și însă vechile portofolii.
Sabina Fati (Deutsche Welle) sugerează din nou singura, chiar singura! variantă care ar mai putea salva Partidul Național Liberal şi ar putea da o nouă şansă unei guvernări cu liberalii și într-o coaliție de dreapta: deschiderea la congres a listei de candidați la șefia PNL pentru alți lideri merituoși, neimplicați în confruntarea fratricidă declanșatoare de criză politică.