În Republica Moldova a funcționat timp de doi ani un mecanism compensatoriu pentru deținuți, care puteau obține reducerea pedepsei din cauza condițiilor proaste din închisori. Pentru fiecare zi petrecută în asemenea condiții inumane - celule suprapopulate și murdare - deținutului i se mai puteau tăia două zile din pedeapsă în cazul detenției preventive. Este clar că mai toți deținuții au cerut exact asta. Dar au fost eliberați numai câteva sute, în frunte cu fostul premier Vlad Filat. Mecanismul introdus la cererea CEDO a fost suspendat pentru că autoritățile au o mare dilemă. Care sunt natura dilemei și soluțiile examinate?
Your browser doesn’t support HTML5
Suspendarea mecanismului compensatoriu pentru deținuți: pro și contra
Procesul a fost înghețat la scurt timp după eliberarea din detenție a fostului premier Vlad Filat dar și altor deținuți pe motiv că au avut de îndurat condiții degradante și inumane. Apărătorii drepturilor omului s-au împărțit atunci în două tabere: unii au cerut anularea legii pentru că ar fi favorizat infractorii care își permit angajarea unor avocați notorii în stare să-i scoată din pușcărie, alții, dimpotrivă, au sprijinit-o insistând asupra dreptului la viață decentă valabil și după gratii.
Pentru a nu fi acuzat că adoptă legi „cu dedicație” ministerul Justiției „a înghețat” pentru o vreme aplicarea mecanismului compensatoriu spunând că va elabora noi proceduri care să înlăture neajunsurile. Directorul de programe din cadrul Asociației Promo-Lex, Vadim Vieru, amintește că legea a fost adoptată în ianuarie 2019 ca urmare a numărului mare de dosare pierdute de R. Moldova la CEDO din cauza condițiilor inumane din penitenciare. E vorba de peste 60 de cazuri pentru care s-a achitat sute de mii de euro.
„Acest pas de suspendare a mecanismului preventiv și compensatoriu a fost criticat de către experți care au participat inclusiv la elaborarea acestuia, societatea civilă, dar și Avocatul Poporului. Și a fost criticat mai ales pentru că acesta urma să fie aplicat și să contribuie la îmbunătățirea persoanelor care se află în detenție în sistemul penitenciar din R. Moldova. Sistemul penitenciar a moștenit o infrastructură foarte veche și de acest lucru s-au convins și unii politicieni care au trecut prin sistemul penitenciar.”
### Vezi și... ### Apărătorii cer protecție sporită pentru persoanele aflate în custodia statuluiNorma adoptată în 2019 prevedea mai multe căi de reparare a prejudiciului. Reducerea termenului de pedeapsă sau despăgubiri bănești: echivalentul a cinci euro pentru o zi, adică puțin peste o sută de lei. În doi ani aproape 300 de persoane au fost eliberate în baza acestei legi. În ce privește despăgubirile financiare: acestea s-au ridicat la peste 4 milioane de lei sau 200 de mii de euro.
Jurista Victoria Donica spune că în cei doi ani cât a funcționat mecanismul peste zece mii de deținuți au cerut să fie revizuit termenul de șesdere din cauza condițiilor inumane din penitenciare. E vorba de 80 la sută din numărul total al persoanelor aflate după gratii, precizează experta de la Promo-Lex. În opinia Victoriei Donica numărul mare de cereri ar oglindi, de fapt, starea deplorabilă în care se află închisorile din R. Moldova. Jurista a analizat noul proiect de lege prin care Ministerul Justiției a încercat să îmbunătățească mecanismul. În opinia Victoriei Donica anumite prevederi fac aproape imposibilă demonstrarea condițiilor degradante din penitenciare:
„Potrivit propunerii guvernului urmează să fie micșorate zilele de compensare în cazul persoanelor aflate în arest preventiv. Dacă la zi avem o zi la două, atunci prin proiectul de lege se propune una/două zile reducere din zece zile aflate în condiții precare de detenție. Se propune introducerea unui astfel de institut ca „admisibilitatea plângerii” care pune în sarcina condamnatului de a proba condițiile precare de detenție. Considerăm că este o propunere de modificare incorectă, or sarcina probațiunii aplicării torturii și condițiilor inumane și degradante este în sarcina statului, autorității la care persoana în cauză se deține.”
### Vezi și... ### Penitenciarul de la Goian: copii uitați ai statuluiO altă propunere criticată de juriști e cea care presupune ca banii plătiți drept despăgubire pentru condițiile degradante din penitenciare să fie direcționați pentru acoperirea prejudiciilor cauzate de cel condamnat identificate în timpul procesului. De ce această modificare nu este oportună? Pentru că ar încălca dreptul condamnatului la despăgubire, spune Victoria Donica. Cum rămâne însă cu imposibilitatea încasării despăgubirilor din cauza insolvabilității făptașului? Această problemă la fel urmează a fi soluționată. Republica Moldova se numără printre țările europene în care închisorile sunt suprapopulate. Proporția e următoarea 200 de deținuți la o sută de mii de locuitori. Media europeană e puțin peste o sută. Situația cea mai gravă este în Penitenciarul nr. 13 din capitală, unde sunt încarcerate peste o mie de persoane. Dacă s-ar respecta norma celor patru metri pătrați ce ar trebui să-i revină fiecărui condamnat, la penitenciarul 13 ar trebui să se afle cel mult 500 de persoane.