Manifestațiile au avut la început ca țintă cotele de angajare în sectorul public. Tinerii, mai ales, au protestat împotriva „rezervării” acestor posturi, relativ bine plătite și sigure, pentru urmașii participanților la războiul de eliberare din 1971, împotriva Pakistanului și alte grupuri din societate.
Studenții protestatari spun că această practică, abolită în 2018, dar reinstituită în urmă cu o lună, este discriminatorie.
Între timp, protestatarii au formulat însă și alte revendicări și plângeri, în ceea ce este deja una din perioadele cele mai frământate din mandatul prim-ministra Sheikh Hasina.
Autoritățile au impus interdicție de ieșire din casă, cu o pauză de câteva ore după-masa, ca oamenii să poată cumpăra alimente, iar soldații patrulează străzile orașelor din țara cu 171 milioane de locuitori, cunoscută ca una din cele mai sărace din lume.
Prim-ministra Hasina, văzută într-un potret mural la Dhaka, și-a început al patrulea mandat în ianuarie.
Duminică, Curtea Supremă de Justiție a acceptat reducerea masivă a cotelor de angajare pentru urmașii „luptătorilor libertății”, dar studenții protestatari tot nu sunt mulțumiți. Ei cer acum eliberarea liderilor de opoziție arestați, ridicarea interdicției de circulație și redeschiderea universităților închise miercurea trecută.
Atmosfera este tensionată și mai mult de întreruperea serviciilor de internet și telefonie mobilă.
Experții pun nemulțumirile tinerilor din Bangladesh pe seama stagnării sectorului privat, care nu creează suficient locuri de muncă noi. Prim-ministra Hasina, care a început anul acesta al partulea mandat consecutiv, este acuzată de autoritarism, încălcarea drepturilor omului, îngrădirea libertății de expresie și reprimarea disidenței – acuzații pe care guvernul ei le neagă. (MȚ)
📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te