Peste 100 de filme de scurt și lungmetraj: ficțiune, documentare și animații produse de tineri cineaşti din 13 țări sunt proiectate zilele acestea la Chişinău în cadrul Festivalului Internaţional al Şcolilor de Teatru şi Film - ClassFest. Evenimentul ajuns la a noua ediţie e organizat de Academia de Muzică Teatru şi Arte Plastice din Moldova, care găzduiește proiecțiile. Detalii în interviul cu directoarea artistică a Festivalului, Svetlana Tîrţău, decanul Facultăţii teatru, film şi dans al Academiei.
Your browser doesn’t support HTML5
Interviul dimineții: cu prof.univ. Svetlana Tîrțău
Svetlana Tîrţău: „În primul rând noutatea este însăși conceptul acestui festival. Dacă în edițiile precedente atât la secţiunea teatru, cât şi la secţiunea film în mare parte erau participanți din tarile occidentale sau Europa Centrală, anul acesta avem multe academii şi universități care participă cu producțiile lor din Asia Mijlocie. Această idee a apărut încă anul trecut gândindu-ne că un astfel de festival trebuie extins.
Iarăși pornesc de la ideea că noi nu facem festivalul de film, noi
Noi organizăm un festival al şcolilor de teatru şi ne axăm pe pregătirea viitorilor cineaști, realizările în perioada de formare, schimb de experienţă şi rezultatul...
organizăm un festival al şcolilor de teatru şi ne axăm pe pregătirea viitorilor cineaști, realizările în perioada de formare, schimb de experienţă şi rezultatul. Ne-a părut interesantă ideea ca noi care am putea să fim o ţară care uneşte aceste şcoli din diferite spaţii cu o cultură diferită, cu o dezvoltare a cinematografiei diferită şi să le adunăm aici la Chişinău ca să înțelegem ce se întâmplă în viziunea tinerilor studenți, regizori, operatori de film, acei care se pregătesc să creeze viitoarea cinematografie, ce se întâmplă în mintea lor şi ce viitor vom avea.”
Europa Liberă: În cadrul festivalului vor fi proiectate peste 100 de filme de scurt și lungmetraj. Este vorba de ficțiune, documentare și animații realizate de studenți. Au ei libertatea să aducă ce vor pe scenă sau există careva linii roşii de care nu se poate trece?
Svetlana Tîrţău: „Iarăși pornim de la conceptul acestui festival. În program nu se înscriu acei care află că există un festival şi doresc să vină cu filmul lor. Programa de două ore a fiecărei universități sau academii de film este compusă de către profesorii specialiști din academie fiindcă se reprezintă o academie. Deci selecția filmelor este făcută la München, București, Sankt-Petersburg şi propunerea vine de la conducerea școlii sau departamentului care pregătește specialitățile în domeniul cinematografiei.”
Europa Liberă: Din filmele pe care aţi reușit să le priviți, ce teme abordează generațiile de actori si regizori care sunt azi pe băncile universităților? Tematicile diferă de la stat la stat?
Svetlana Tîrţău: „Da, diferă. Dvs. aţi spus că sunt 100 de filme şi cineva care ne ascultă gândește că noi o lună de zile vom viziona filme. De fapt este vorba despre filme, filmulețe, schițe, exerciții universitare în domeniul specialității de aceea sunt atât de multe la număr. Desigur că diferă tematicile şi diferă foarte mult.
Ţările din Europa Centrală vin cu teme care le cunoaștem, care au existat şi mii de ani în urmă şi acum. Vorbesc despre dragoste, despre relaţia între oameni, despre naştere, moarte. Am văzut mai multe filme care vorbesc despre condiţia bătrânilor, probabil că este într-o măsură oarecare asemănătoare cu ceea ce se întâmplă la noi în ţară. În cele mai dese cazuri aceste filme au şi o alură aşa romantică cu toate că pot să vorbească despre teme mai puţin plăcute.
În schimb filmele care vor fi prezentate, iată, astăzi vom avea şcoala din Polonia, dar nu numai din Polonia, ci şi din România, München, Roma
Problemele: violența, agresiunea, migrația care au răsturnat viaţa unei întregi Europa...
au un pic un alt conținut. Vorbesc despre motive foarte contemporane şi dureroase în societatea occidentală. Aici apar problemele: violența, agresiunea, migrația care au răsturnat viaţa unei întregi Europe. Desigur că şi personajele şi tinerii care apar în filmele lor sunt reali cu oamenii care îi regăsim în societatea în care trăiesc. În cele mai dese cazuri filmele studenților, și mi se pare absolut normal, reflectă oameni şi o societate în care trăieşte această ţară.”
Europa Liberă: Cinematografia moldoveană se spune că este oarecum în amorțeală. Acest lucru e vizibil atunci când comparați filmele realizate de studenţii moldoveni cu cele făcute de tinerii din România, Polonia, Italia, Rusia unde filmul şi teatrul par să se bucure de un mai mare sprijin inclusiv financiar?
Svetlana Tîrţău: „Lucrurile sunt foarte evidente. Chiar acum am venit de la un post de televiziune vorbeam despre ce se întâmplă cu acești tineri care îşi realizează filmulețele lor fiindcă asta este teza lor de creație, de licenţă. Pentru acest film şi pentru alte merite ei vor obţine diploma universitară.
Întrebarea este ce fac ei mai departe. Noi încercăm să-i pregătim ca realizatori ai unei opere artistice. Pentru realizarea unui film desigur e nevoie de finanţare şi finanţări foarte serioase. Or marea majoritate a
Noi încercăm să-i pregătim ca realizatori ai unei opere artistice...
tinerilor care absolvă facultatea noastră muncesc la posturile de televiziune unde desigur că acelaşi regizor de TV sau operator realizează un pic altfel de muncă decât producția unui film. Totul se întâmplă foarte repede, emisiunea acum e filmată, acum au difuzat-o. Ei nu au o perioadă lungă de concepere, de creaţie, de lucru.
Desigur că noi nu ne simțim inutili fiindcă suntem unica facultate în R. Moldova care pregătește astfel de specialiști. Nu ne simțim inutili. Or marea majoritate a tinerilor care vin la noi, unii dintre ei fac şi masteratul, ne vorbesc despre faptul că ei şi-au închipuit un pic alt viitor şi desigur că ei cu nostalgie se gândesc la anii care i-au avut aici când au reuşit câte ceva să realizeze în acest sens.”
Europa Liberă: Aţi menţionat că unul din scopurile festivalului e şi cel de a promova un schimb de experienţă. Ce ar putea învăța studenții moldoveni de la semenii lor din alta state?
Svetlana Tîrţău: „Foarte multe pot învăţa. Dacă aţi observat în programul nostru prima jumătate este dedicată atelierelor şi profesorii recomandaţi de şcolile care au venit la festivalul nostru sunt cei mai buni în ţara lor şi ei vin să vorbească despre scenariu, montaj, regie, scenografie. Toate aceste subiecte sunt în centrul atenţie atelierelor. Jumătate de zi se discută profesorii vorbesc, se pun întrebări.
Un alt schimb de experiență sunt discuțiile care au loc după prezentarea programului de două ore. Iată, chiar acum, şcoala din Kîrgîzstan a prezentat un program după care şi-au spus părerile, colegii au pus întrebări, au încercat să afle, unii chiar îşi spun părerea nu întotdeauna
Învățăm să vorbim, să discutăm, să punem întrebări, să aflăm, să clarificăm şi multe altel...
favorabilă. Cred că acest lucru la fel este foarte important mai ales pentru tinerii noştri care nu prea sunt dispuşi să discute despre creaţia lor, ei de fiecare dată zic «mai bine vedeţi filmul şi hotărâți singuri despre ce e şi cum e». Ne învățăm să vorbim, să discutăm, să punem întrebări, să aflăm, să clarificăm şi multe altele.”
Europa Liberă: Nu credeţi că acest eveniment încurajează oarecum şi migraţia acestor tineri ei fiind atraşi de posibilitățile şi oportunitățile semenilor lor din alte state?
Svetlana Tîrţău: „Posibil, dar asta nu înseamnă că noi trebuie să
Cinematografia este o artă internaţională, globalizată şi nu este posibil să creezi ceva sau să faci ceva ştiind doar ce faci tu...
rămâne în pereţii Academiei sau să vedem doar ce facem noi. Cinematografia este o artă internaţională, globalizată şi nu este posibil să creezi ceva sau să faci ceva ştiind doar ce faci tu. Este foarte important să ştii ce se întâmplă în alte ţări, pe alte continente şi alte spaţii.”
Europa Liberă: Ce soluţii vedeţi, dincolo de cele financiare, pentru a scoate cinematografia moldoveană din starea asta de amorțeală sau unii îi zic de comă chiar?
Svetlana Tîrţău: „Nu cred că este o întrebare pentru mine. Nu ştiu ce să vă spun. Avem CNC, avem studioul Moldova-Film, avem responsabili
Pătimim din cauză că această ramură este încă în impas şi că nu putem să oferim tinerilor talentați oportunităţi...
care se gândesc la dezvoltarea culturii şi artei. Noi pătimim din cauză că această ramură este încă în impas şi că nu putem să oferim tinerilor talentați oportunităţi. M-aţi întrebat dacă ei nu pleacă. Da, ei pleacă şi o fac şi după finalizarea studiilor la noi, pleacă să facă masterat în România, în alte ţări. Nu cred că asta este o problemă pe care o poate rezolva Academia noastră. Noi depunem foarte multe eforturi, eu consider şi sacrificii în condiţiile pe care le avem să reuşim să aducem un student din anul întâi până în anul patru la o creație care se numeşte teza de creaţie, licenţa lor.”