Svetlana Țihanovskaia: Rusia „a luat partea dictatorului, nu a voinței populare”

Președintele rus Vladimir Putin l-a primit luni, 14 septembrie, pe omologul său belarus Aleksandr Lukașenka pentru prima dată de la izbucnirea protestelor postelectorale din Republica Belarus, cu peste o lună în urmă. În timp ce Putin și-a exprimat încrederea că Lukașenka va reuși să pună în aplicare o reformă constituțională care să aplaneze criza, lidera opoziției belaruse, Svetlana Țihanovskaia, a spus că, în această criză, Rusia „a luat partea dictatorului, nu a voinței populare”.

La întâlnirea cu Alexandr Lukașenka, președintele rus Vladimir Putin i-a promis un împrumut de 1,5 miliarde de dolari pentru Republica Belarus și l-a lăudat pentru promisiunea de a face o reformă constituțională. Putin a mai spus că belarușii sunt cei care trebuie să rezolve criza politică actuală, fără amestec dinafară.

Întâlnirea lui Lukașenka și Putin la Soci a avut loc după un nou protest masiv al opoziției belaruse, la Minsk, unde se estimează că au ieșit în stradă, duminică, aproximativ 150 de mii de oameni, forțele de securitate reținând 774 de protestatari.

Intrate în a șasea săptămână, protestele au izbucnit după alegerile din 9 august despre care opoziția spune că au fost falsificate. „Ieși și ne numără”, i-au cerut participanții la demonstrația de duminică liderului belarus, care spune că protestele nu se bucură de sprijin popular.

După o săptămână în care au încercat să decapiteze mișcarea protestatară, fie arestându-i liderii, fie alungându-i în străinătate, forțele de ordine au intervenit din nou, duminică, împotriva demonstranților.

Imagini filmate de participanții la proteste înfățișează scene surprinse și în alte zile, în care bărbați mascați, îmbrăcați în civil, coboară dintr-un microbuz și lovesc în protestatari cu bâte de baseball.

„Marșul eroilor” - zeci de mii continuă să protesteze la Minsk

Luni, la Soci, președintele belarus contestat a încercat să diminueze importanța protestelor, spunând că viața decurge în mod obișnuit în țara sa, cu excepția zilelor de weekend.

Opoziția belarusă, care cere alegeri repetate, respinge propunerea lui Lukașenka de a face mai întâi o reformă constituțională, spunând că este o încercare a liderului autoritar de a trage de timp în speranța că protestele se vor potoli.

Putin a spus însă că planul lui Lukașenka este „rezonabil și actual”, iar reforma va ajuta la „atingerea unui nou nivel în dezvoltarea sistemului politic” belarus.

În încercarea de a obține sprijinul Moscovei, Lukașenka, aflat la putere de 26 de ani, a prezentat protestele drept o încercare a Occidentului de a izola Rusia. Așezat vizavi de Putin, Lukașenka a spus în fața camerelor de filmat, în debutul discuțiilor, că în apropiere de granițele Republicii Belarus au loc exerciții militare ale NATO, iar cele două țări trebuie să-și întărească legăturile în domeniul apărării.

Putin, care a spus luna trecută că țara sa este gata să ofere sprijin militar autorităților belaruse confruntate cu proteste fără precedent, a subliniat luni că parașutiștii ruși care tocmai au venit în Belarus pentru exerciții comune se vor întoarce în Rusia imediat după ce manevrele se încheie.

Într-un interviu la televiziunea Current Time înainte de a se ști despre ce au vorbit luni Putin și Lukașenka, lidera opoziției belaruse, Svetlana Țihanovskaia, a fost întrebată ce așteptări are din partea Rusiei.

„În primul rând, ne pare foarte rău că Rusia a luat partea, să spunem, dictatorului și nu a voinței populare”, a spus Țihanovskaia, care, după alegerile din 9 august, a fost forțată să plece în Lituania. „Dar totuși, a continuat ea, cred că domnul Putin se află în expectativă, așteptând să vadă cum va evolua situația la noi. Înțelege că suntem țări prietene și nimeni nu vrea să rupă aceste legături. Este limpede că viitorul președinte ales legitim, în urma unor alegeri noi și cinstite, va continua să construiască relații reciproc avantajoase cu Federația Rusă”, a spus Țihanovskaia.

În timp ce Țihanovskaia și alți lideri ai opoziției caută sprijin în Occident, Lukașenka îl poate căuta numai în Rusia. Statele Unite și Uniunea Europeană nu au recunoscut rezultatele scrutinului prezidențial din august. După încercarea de a înăbuși violent protestele, arestarea a mii de și relatările despre torturarea lor în detenție, Statele Unite și Uniunea Europeană elaborează sancțiuni individuale împotriva a zeci de demnitari belaruși acuzați de încălcarea drepturilor omului.