Este vorba de activele rușilor sancționați de UE și de cele ale Băncii Centrale a Rusiei, iar profiturile generate de ele sunt estimate la 3 miliarde de euro în anul curent.
Măsura este puternic sprijinită de Ucraina. Rusia a condamnat-o încă atunci când s-a aflat în fază de ipoteză, numind-o „furt” și avertizând cu represalii.
Textul adoptat de ambasadorii UE mai trebuie aprobat de liderii țărilor membre. Potrivit Reuters, planul prevede ca 90% din profiturile confiscate să fie vărsate într-un fond de ajutorare militară a Ucrainei, iar restul de 19% să fie date Ucrainei pentru alte proiecte.
Europenii speră ca avuțiile înghețate să genereze 15 până la 20 de miliarde de euro până în 2027, cu un profit de 3 miliarde deja anul acesta, din care un miliard să ajungă la Kiev în iulie.
- Te-ar putea interesa și: Uniunea Europeană vrea ca Ucraina să-și producă propriile arme, puternic ajutată financiar
În ajunul întrunirii ambasadoriale de la Bruxelles, din 8 mai, șeful politicii externe UE, Josepp Borrell, a declarat că măsura ar grăbi înarmarea Ucrainei, pe fondul avansurilor rusești din ultima vreme: „Acești bani trebuie să fie direcționați către Ucraina, pentru ca ucrainenii să poată produce singuri, pe teritoriul lor, aproape de nevoile lor - economisind costurile de transport și [evitând] întârzierile. Trebuie să fim mai creativi în explorarea unor noi modalități de a oferi asistență militară Ucrainei”, a mai declarat Borrell.
Reuters amintește că țările din G7, cele mai dezvoltate din lume, au înghețat avuții rusești de aproximativ 300 de miliarde de dolari imediat după invazia rusească din februarie 2022. De atunci au avut loc discuții uneori furtunoase între liderii din G7 și UE dacă și cum s-ar putea folosi aceste fonduri pentru Ucraina.
Unii critici ai măsurii spun că acest precedent ar putea descuraja terțe țări să-și păstreze avuțiile în Europa.
📰 Europa Liberă este și pe Google News