Țările UE discută posibile „centre de returnare” a migranților în țări candidate. Teoretic, deocamdată

Vedere aeriană asupra centrului albanez de primire a imigranților din Italia, în portul Shengjin, la 4 iunie 2024. „Exemplul albanez” este invocat de politicienii din UE care ar vrea să scoată solicitanții de azil din văzul propriului electorat, cu orice preț.

Țările UE au discutat joi modalități „inovatoare” de a crește numărul de deportări ale migranților ilegali și ale solicitanților de azil respinși, inclusiv planuri controversate de înființare a unor centre de returnare amplasate în afara blocului comunitar, relatează AFP.

Câștigurile electorale ale extremei drepte în mai multe țări europene au contribuit la plasarea chestiunilor legate de migrație pe ordinea de zi a reuniunii miniștrilor afacerilor interne din cele 27 de state ale blocului de la Luxemburg, înaintea reuniunii liderilor UE de la sfârșitul acestei luni.

Bruxelles-ul a declarat că miniștrii vor analiza dacă blocul ar trebui să exploreze „fezabilitatea unor soluții inovatoare în domeniul returnărilor, în special conceptul de centru de returnare”, notează AFP.

„Nu trebuie să excludem nici o soluție a priori”, a declarat noul ministru de interne al Franței, Bruno Retailleau, la sosirea la reuniune, după ce zilele trecute a propus la Paris măsuri dure, pe plan intern, pentru stăvilirea imigrației ilegale.

Discuțiile au loc la doar câteva luni după ce Uniunea Europeană a adoptat o reformă radicală a politicilor sale de azil.

Pachetul îndelung negociat, care va intra în vigoare în iunie 2026, înăsprește procedurile de frontieră și impune țărilor să primească solicitanți de azil din statele de „primă linie” sau să le ofere bani și resurse.

Cu toate acestea, mai mult de jumătate dintre țările membre ale UE au afirmat că pachetul nu merge suficient de departe.

În mai, 15 țări, în frunte cu Danemarca, inclusiv România, au îndemnat Comisia Europeană într-o scrisoare a miniștrilor de externe să „gândească altfel”, solicitând crearea de centre în afara UE, unde solicitanții de azil respinși ar putea fi trimiși în așteptarea deportării - planul care urmează să fie discutat joi.

„Presiunea este pe accelerarea deportărilor”, a declarat pentru AFP Jacob Kirkegaard, analist la think tank-ul Bruegel, cu sediul la Bruxelles.

Un număr tot mai mare de guverne sunt dornice să arate că încearcă să „scoată de pe străzi, într-un fel sau altul, migranții respinși”, a adăugat el.

Moldova nici nu vrea să audă

Nu există planuri detaliate privind modul în care centrele de returnare ar putea funcționa în practică.

O sursă diplomatică citată de AFP a declarat că o posibilă opțiune ar consta în a cere candidaților la aderarea la UE - asupra cărora blocul deține o anumită influență - să găzduiască astfel de centre.

Deocamdată, doar Albania are așa ceva, dar printr-un aranjament bilateral, cu Italia, nu în cadrul candidaturii la UE. Premierul Edi Rama, care a perfectat aranjamentul controversat cu colega lui italiană Georgia Meloni, a spus recent limpede că nu vor exista alte noi centre.

Giorgia Meloni (centru) cu Edi Rama la centrul pentru migranți din Shengjin. „Va fi un model pentru toată UE”, a insistat atunci italianca.

Meloni, însă, a spus că „modelul” se va răspândi, amintind scrisoarea trimisă Comisiei Europene de cele 15 țări membre, în mai. „Chiar și Germania, prin-ministrul său de interne (Nancy Faeser), și-a exprimat interesul pentru acest acord”, a spus la 6 iunie italianca, vizitând centrul din Albania.

Un exemplu mai puțin discutat de „outsourcing” al emigranților este închisoarea din Kosovo închiriată de danezi, care își țin acolo condamnații ce urmează să fie deportați, după ispășirea pedepsei. Și acesta este un aranjament bilateral, nu în cadrul UE.

Moldova, menționată recent ca posibilă gazdă de centre de deportare din UE de ziarul britanic The Times, alături de Serbia și Albania, a negat vehement că ar avea de gând să găzduiască asemenea centru, insinuând chiar că ar fi vorba de o minciună inventată de Rusia.

Despre „fake” a vorbit Chișinăul și când ideea a fost lansată prima dată, în nume propriu, de un politician german conservator, Jens Spahn, în 2023, înainte ca ea să devină subiect de discuție pe scară mai largă.

Oricum, trimiterea migranților în țări terțe este plină de probleme etice și juridice - ceea ce ar putea împiedica ideea să devină realitate, notează AFP.

O altă sursă diplomatică a avertizat că sunt necesare evaluări juridice și ale drepturilor fundamentale pentru a verifica fezabilitatea oricărui astfel de proiect.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te