Taxa ecologică pe mașinile de import

Majoritatea țărilor care caută să reducă emisiile de carbon o fac, fie și în mod negativ, prin contrast, taxând mai mult mașinile poluante.

Astfel, în Belgia, țara prin excelență a mașinilor de ocazie, mașinile poluante vor fi taxate mult mai sever începând din 2021. În unele țări, taxa respectivă e numită direct: taxă ecologică. În Valonia, de pildă, taxa poate varia între 100 și 2.500 euro.

În Uniunea Europeană, 22 din cele 28 de țări (Marea Britanie fiind deocamdată încă membru) pun o taxă specială pe mașinile de import care poluează. Doar șase țări nu fac nicio distincție: Bulgaria, Estonia, Ungaria, Lituania, Polonia și Slovacia.

Bulgaria, prin facilitatea înmatriculării, se arată astfel a fi un paradis pentru vecinii care vor să înregistreze acolo tot soiul de vehicule pentru care taxa ar fi mai ridicată în țara lor, lucru pe care românii îl știu prea bine.

Belgia - și în special regiunea Flandra - posedă sistemul cel mai detaliat de asemenea sprijin ecologic prin taxe, pentru a încuraja achiziționarea de autovehicule care emit zero CO2. Ba chiar, Belgia acordă facilități fiscale întreprinderilor care investesc în tehnologiile ecologice pentru vehicule.

Franța a sporit însă, de asemenea, taxele de înmatriculare pe vehiculele de import de tip SUV.

În general, țările UE nu impun taxe suplimentare pe o mașină importată, dacă ea provine dintr-o altă țară a UE. Aici se face o diferență între mașinile noi și cele uzate. O mașină este nouă dacă are mai puțin de șase luni și a fost condusă mai puțin de 6.000 km. Singurele țări care pun o taxă pe mașinile importate tot din UE, fie noi, fie vechi, sunt Cipru și Portugalia.

În privința cumpărării de mașini cu motor electric, trebuie știut că doar 12 țări oferă câte un bonus la achiziționare. Modificarea legislației e în discuție în mai multe sate. Din nou, Austria și Belgia sunt aici cele mai generoase.

Trebuie avută însă în vedere şi realitatea. În multe țări, vânzările sau importurile de mașini electrice au mers mult mai repede decât infrastructura, ceea ce face că în Norvegia, de pildă, unde în capitală, în Oslo, mai mult de o treime din automobile sunt electrice, nu sunt suficiente borne de încărcare. Electricitatea este foarte ieftină în Norvegia, doar că tehnologia transporturilor nu a putut încă ține pasul.

Oarecum, ecologia a devenit victima propriului ei succes.

***

Guvernul R. Moldova a decis să nu mai aplice din 2020 aceleaşi cote de scutiri pentru importul unor tipuri de automobile, scutiri introduse acum trei ani pentru a încuraja utilizarea mașinilor prietenoase mediului, care emit cantități reduse de gaze. Este vorba de mașinile de tip hybrid care au o alimentare pe benzină combinată cu tracțiune electrică. În prezent, taxa de import pentru acest tip de automobile e de două ori mai mică decât cea pentru mașini obișnuite. Începând din 2020, scutirea de 50 la sută va fi redusă la 25 la sută. Excepție vor face doar mașinile hybrid de tip plug-in ale căror motoare electrice pot fi încărcate la o sursă de energie. Acestea vor beneficia în continuare de o scutire de 50 la sută.

Sergiu Pușcuța

Logica guvernului este că emisiile de CO2 la maşinile clasice hybrid sunt mai mari decât la cele cu motoare încărcabile, motiv din care şi scutirile la import trebuie să fie diferențiate, a explicat ministrul finanțelor Sergiu Puşcuţa:

„Este necesar să încercăm să facem diverse căi de stimulare a importului şi utilizării autoturismelor cu impact cel mai redus asupra mediului înconjurător. Deci guvernul vine cu propunerea să stimulăm importul prin reducerea de taxe de acciză anume a tehnologiilor cu cel mai mic impact asupra mediului înconjurător. Această tehnologie la ziua de astăzi este plug-in.”

Propunerea guvernului, aprobată de majoritatea parlamentară, a fost criticată de opoziţie. Deputatul PPDA Liviu Vovc spune că tehnologia plug-in pe care guvernul vrea să o stimuleze, într-adevăr, este mai prietenoasă mediului, numai că în R. Moldova nu e dezvoltată infrastructura necesară pentru acest tip de automobile cu motoare electrice încărcabile:

„Unde să alimenteze aceşti oameni care cumpără plug-in? La bloc sau unde să alimenteze? Dacă un automobil plug-in nu este încărcat, atunci el este un simplu hybrid şi nu schimbă cu nimic situaţia. Fără infrastructură de alimentare, nu schimbăm nimic. Preţurile la plug-in sunt mult mai mari. Oamenii din R. Moldova îşi permit să procure maşini de până la 10-12 mii de euro, unde se încadrează maşinile hybrid. Consider că este pripit să modificăm această scutire, atât timp cât noi nu am creat o infrastructură.”

Expertul economic Viorel Gîrbu consideră că abordarea guvernului este una stângace, bazată doar pe necesitatea de a acumula mai mulţi bani la bugetul pentru 2020, buget aprobat cu un imens deficit de peste 7 miliarde de lei. Expertul consideră că mai oportună ar fi fost schimbarea din temelie a sistemului de impozitare a autoturismelor importate, întrucât actualul sistem este depăşit:

Viorel Gîrbu

„Noi vedem exemplul statelor dezvoltate care îşi dezvoltă sistemul de impozitare bazat pe impactul asupra mediului înconjurător. Noi momentan avem un sistem bazat pe volumul motorului. Modul în care este dezvoltat sistemul de impozitare trebuie schimbat în esenţă. Or guvernul merge acum şi schimbă două, trei virgule. A fost această scutire de 50 la sută pentru maşini hybrid, guvernul vrea să o diminueze la 25 la sută, consideră ei că o să câștige câteva zeci de milioane de lei. Este o abordare mioapă, incorectă. Sistemul de impozitare în acest domeniu este depăşit, el trebuie schimbat, or guvernul menţine acelaşi sistem. Se vede că are nevoie de mai multe mijloace.”

Experta de mediu Iuliana Cantaragiu, fostă secretară de stat în cadrul Ministerului Mediului, crede şi ea că raționamentul guvernului nu e atât grija pentru mediul înconjurător, cât identificarea unor venituri în plus pentru a finanța deficitul bugetar. Experta anticipează că reducerea cotei scutirilor va descuraja importul de automobile cu propulsie hybrid agravând şi mai mult situația ecologică din ţară.