În declarațiile publice, toți oficialii români care s-au întâlnit cu experții Comisiei de la Veneția au lăudat întrevederile avute și capacitatea specialiștilor internaționali de înțelegere a situației autohtone.
Comisia de la Veneția este o instituție consultativă a Consiliului Europei, care lucrează cu experți constituționali, independenți din punct de vedere politic. Acești tehnicieni sunt organizați în grupuri de juriști raportori și furnizează statelor membre expertiză cu privire la principalele legi, atunci când se pune problema schimbării lor. Rapoartele lor sunt trimise reprezentanților statelor, care sunt sfătuiți să țină cont de opiniile Comisiei de la Veneția în așa fel încât textele finale ale legilor să întrunească toate standardele democratice și ale statului de drept. Totuși, Comisia de la Veneția nu-și poate impune punctul de vedere, dar încearcă să negocieze cu actorii politici relevanți pentru a ajunge la cel mai bun rezultat posibil.
De aceea juriștii Comisiei de la Veneția au venit în România cu gândul că i-ar putea convinge pe politicienii arcului de guvernământ că modificările adoptate la Codul Penal și Codul de Procedură Penală nu reprezintă un pas înainte pentru România. Codurile au fost adoptate în sesiunea extraordinară a Parlamentului din luna iulie, cu toate că secretarul general al Consiliului Europei, Thorbjorn Jagland, le-a cerut autorităților române să aștepte opinia Comisiei de la Veneția, preconizată pentru această toamnă, înainte de orice modificare.
Judecătorii constituționali urmează să dea un verdict asupra codurilor săptămâna viitoare...
Schimbările esențiale făcute de parlamentarii majorității se referă la redefinirea mai relaxată a abuzului în serviciu și abrogarea neglijenței în serviciu. Se elimină astfel din zona infracțiunii emiterea sau aprobarea actelor normative, care până acum puteau intra sub incidența neglijenței în serviciu (art. 298, Cod Penal). Abuzul în serviciu nu se mai pedepsește dacă prejudiciul este sub salariul minim pe economie, adică circa 400 de euro (1900 de lei), dar mai grav este, potrivit Consiliului Superior al Magistraturii, că se consideră abuz în serviciu doar dacă scopul celui acuzat este să obțină foloase material necuvenite pentru sine, soț sau rude până la gradul al II-lea. Majoritatea politicienilor cu probleme vor fi exonerați, dacă lucrurile rămân așa, fiindcă de cele mai multe ori „foloasele” ajungeau la partid sau la un terț, client sau amic politic.
Codurile adoptate de Parlament au fost reclamate la Curtea Constituțională de președintele român, de partidele din opoziție și de Înalta Curte. Judecătorii constituționali urmează să dea un verdict asupra codurilor, Penal și de Procedură Penală, săptămâna viitoare. La întrevederea de azi cu experții Comisiei de la Veneția, președinte Klaus Iohannis le explicat că modificările codurilor penale „diminuează predictibilitatea” şi „dezechilibrează sistemul judiciar”. Președintele a subliniat că unul dintre „efectele vizate” de schimbarea codurilor ar fi tocmai „favorizarea unor politicieni cu dosare penale”. Klaus Iohannis a mai adăugat că „este inacceptabilă distrugerea coerenţei legislative”.
### Vezi și... ### Gianni Buquicchio: „Votul mixt nu este cea mai bună variantă pentru Moldova”Președintele Comisiei parlamentare speciale pentru legile din justiție, Florin Iordache, fost ministru PSD de Justiție, a lăudat expertiza Comisiei de la Veneția și a declarant că „trebuie să se țină cont de observațiile experților” și că va răspunde „în regim de urgență” la toate neclaritățile acestora. Iordache susține că singura idee pe care a auzit-o de la experţii internaționali a fost aceea că toate deciziile Curții Constituționale trebuie transpuse. În schimb, deputatul Stelian Ion de la Uniunea Salvați România a spus că la discuțiile cu specialiștii Comisiei de la Veneția, social-democrații prezenți ar fi avut o atitudine „ireverențioasă” și au criticat „foarte dur” raportul preliminar referitor la legile justiției.
Comisia de la Veneția va adopta peste o lună, pe 19 octombrie, raportul privitor la modificarea codurilor. Între timp, va fi disponibilă și decizia Curții Constituționale, iar dacă unele modificări vor fi trimise spre rexaminare în parlament, legislativul ar putea aștepta și ține cont de concluziile experților Comisiei de la Veneția. Până acum, însă, oficialii români, mai degrabă au ignorat decât au luat în serios verdictele acestor specialiști. Tehnica politicienilor autohtoni este să nu se opună pe față cerințelor instituțiilor internaționale, dar nici să nu se grăbească să le pună în practică.