Termenul pentru accesul fermierilor moldoveni din Dubăsari la terenurile lor agricole aflate după traseul Camenca-Tiraspol a fost prelungit până pe 31 decembrie 2022, anunță, pentru Europa Liberă, Biroul politici pentru reintegrare.
Decizia a fost luată „urmare a dialogului desfășurat la nivelul reprezentanților politici în procesul de negocieri privind reglementarea transnistreană”.
În ajun, Chișinăul a cerut Tiraspolului să renunțe la termenul-limită pe care partea transnistreană l-a impus unilateral la finele anului trecut și care a expirat pe 31 august, așa încât fermierii să aibă acces „nelimitat, necondiționat și durabil” la terenurile lor agricole aflate la est de traseul controlat de forțele transnistrene, să poată efectua lucrările sezoniere și transporta echipamentele agricole și roada.
Solicitarea a fost formulată pe 29 august la o întâlnire prin videoconferință a grupurilor de experți din domeniul agriculturii de pe cele două maluri ale Nistrului. Chișinăul a anunțat atunci că solicitarea sa a fost întâmpinată cu „receptivitate”.
Tiraspolul nu a confirmat, deocamdată, prelungirea termenului de aplicare al Deciziei protocolare privind accesul fermierilor din raionul Dubăsari la terenurile agricole amplasate după traseul Tiraspol-Camenca.
Problema accesului fermierilor la terenurile agricole din zona de securitate a apărut în 1998
Accesul fermierilor din mai multe sate din raionul Dubăsari rămase sub controlul Chișinăului (Doroțcaia, Pohrebea, Coșnița, Pârâta, Cocieri, Molovata Nouă) la terenuri agricole aflate după traseul Camenca-Tiraspol este o problemă recurentă în relația R. Moldova cu regiunea sa secesionistă.
Problema a apărut în 1998, când administrația transnistreană a instalat puncte de control la trecerile peste traseu, îngreunând accesul proprietarilor la terenurile lor. În 2004, terenurile au fost sechestrate de administrația secesionistă, iar în 2006, fostul lider separatist Igor Smirnov a semnat o dispoziție care prevedea ca proprietarii de pământuri să obțină, la solicitare, un certificat, valabil un an, în baza căruia să poată ajunge la terenuri și să le lucreze.
### Vezi și... ### 60.000 de locuitori ai regiunii transnistrene stau la coadă după cetățenia rusăAni de negocieri
Acest mecanism a fost stopat în decembrie 2013 la inițiativa Tiraspolului care insista ca fermierii să arendeze aceste terenuri invocând că ele ar fi proprietatea nerecunoscutei „rmn”, întrucât în regiunea transnistreană nu funcționează dreptul la proprietate privată asupra terenurilor. Marea majoritate a proprietarilor și arendașilor au refuzat să se conformeze.
După îndelungate negocieri, în august 2018 guvernul R. Moldova a anunțat că „a soluționat” pe 20 de ani problema terenurilor agricole în baza unui protocol semnat, de Chișinău și Tiraspol, în noiembrie 2017, protocol ce prevedea restabilirea, în anumite condiții, a mecanismului din 2006. Majoritatea proprietarilor și-au recăpătat pământurile, obținând de la administrația secesionistă „certificate de acces” pe un termen de 20 de ani.
### Vezi și... ### Tensiuni la început de an între Chișinău și TiraspolÎn decembrie 2021, Tiraspolul a notificat însă Chișinăul că limitează până în data de 30 iunie 2022 aplicarea prevederile Protocolului privind accesul fermierilor din raionul Dubăsari la terenurile lor agricole.
Tiraspolul și-a motivat decizia prin refuzul Chișinăului de a îndeplini un punct din înțelegerea protocolară care prevede închiderea dosarelor penale ce au fost deschise anterior pe malul drept al Nistrului pe numele celor care au împiedicat în trecut accesul proprietarilor la terenurile lor. Pe 30 iunie, la cererea Chișinăului și cu implicarea președinției în exercițiu a OSCE, Tiraspolul a prelungit termenul-limită de aplicare a protocolului până la 31 august.
Condamnări la CEDO
Amintim că în iulie 2018 Curtea Europeană pentru Drepturile Omului (CEDO) a condamnat Federația Rusă în dosarul terenurilor agricole disputate în stânga Nistrului.
CEDO a constatat că fermierilor din Dubăsari le-a fost încălcat dreptul de proprietate şi de folosință asupra cotelor de teren şi a obligat Rusia să achite prejudicii de 2,5 milioane de euro reclamanților. Rusia, care își declină responsabilitatea, nu a executat decizia CEDO.