Abia de am scăpat de dulceața amărâtă de îndoieli, vorba poetului, privind dreptul locuitorilor din Transnistria să-l sprijine pe cel mai iubit dintre pretendenți fiind aduși cu hapca la secțiile de votare din statul vecin, cum spune Krasnoselski, mahărul de la Tiraspol poreclit, uneori, președinte. Și iată că mă macină o altă șovăială după ce l-am auzit pe șeful de la CEC cum suflă în iaurt ca nu cumva să îngrădească dreptul persoanelor cu simptome de COVID să își exercite dreptul la vot. Buuun. Dar cum e cu dreptul celor care se cred și chiar sunt neinfectați? Oare ei au dreptul la siguranță sanitară în spațiile secțiilor de votare?
Cine-i întreabă pe ei, membri ai comisiilor, observatori și, mai ales, pe sutele de mii de votanți dacă vor mai fi motivați să meargă la vot auzind una ca asta? Oare nu cumva foarte mulți, dar foarte mulți, și-ar putea băga piciorul, vorba poetului, în șandramaua asta sățioasă și vor decide să stea acasă, unde e mai multă siguranță și pot aștepta în fața televizorului să vină vaccinul și votul electronic? Deci, asta e întrebarea hamletiană – ale cui drepturi sunt mai de băgat în seamă? Și nu mă luați cu teoria, că doar am auzit și despre discriminare pozitivă. Așa-i că unei persoane cu febră îi este interzis accesul într-un market, la o piață agricolă, la școală, în avion, la teatru, la parlament, la palatul prezidențial tocmai din considerentul ca să nu-i molipsească pe alții.
Dar cine le mai plânge de jale acestor oameni care nu pot cumpăra pătrunjel, nu au cum să ajungă la Dubai, ratează un spectacol ori nu-și pot lua medaliile din mâna darnică a prezidentului? Deci, cum vă întrebam – oare există în Constituție un clasament al drepturilor, astfel încât cele de la coadă să fie mai neglijabile decât cele din capul listei? Haideți să vedem împreună.