Săptămâna trecută, Serviciul Fiscal de Stat i-a informat pe comercianții de țigarete și țigări de foi despre faptul că, în anul 2026, prețul minim al unui pachet ce conține 20 de țigări va fi 46,59 de lei, cu 4,24 mai mult decât în 2025.
„Cei care vor încerca să comercializeze țigaretele şi țigările de foi (cigarillos) la preț mai mic decât cel de referință vor fi sancționați cu amendă în mărime de la 30% până la 50% din valoarea produselor aflate în stoc la momentul controlului”, se arată în comunicatul emis de Fisc.
Șeful Direcției supravegherea și prevenirea bolilor netransmisibile de la Agenția Națională pentru Sănătate Publică, Ion Șalaru, nu crede că această majorare îi va face pe fumători să renunțe la fumat.
„Potrivit proiectului legii bugetului pentru anul viitor, va crește atât salariul minim, cât și salariul mediu și, practic, acești 4 lei vor fi neutralizați de aceste majorări. Nu ne putem aștepta la mari schimbări”, a spus Europei Libere specialistul.
Șalaru este de părere că scumpirea țigărilor trebuie să fie însoțită de o majorare a taxelor la aceste produse – acciza specifică și taxa ad valorem. „Dacă cresc taxele, cresc și încasările la bugetul de stat. Dacă majorezi doar prețul, fără a crește substanțial taxele, înseamnă că venitul se duce la agentul economic nu vine la stat”, a explicat funcționarul.
El a mai remarcat că prețurile la țigări în R. Moldova sunt cu mult mai mici decât în țările europene. În România, de exemplu, un pachet de țigări costă de la 5 euro în sus, adică cel puțin 100 de lei.
30% din adulți fumează
Psihoterapeutul și psihiatrul Alexandru Ciobanu, care lucrează cu dependenții de nicotină la Centrul de sănătate mintală din Cimișlia, spune că schimbarea prețurilor nu îi determină să se lase de fumat, chiar dacă, la ședințe, calculează câți bani dau pe țigări în fiecare lună.
„Ceea ce îi motivează, în schimb, este dragostea sau conceperea unui copil. De asemenea, circa 90 la sută din bărbații fumători care fac infarct miocardic lasă singuri brusc fumatul, chiar și după 30 ani de dependență”, a spus Europei Libere medicul.
Potrivit ultimului studiu național privind factorii de risc pentru bolile netransmisibile (realizat în 2021), trei din 10 adulți (cu vârste între 18 și 69 ani) sau 29,9% din populația adultă consumă diverse produse de tutun, cu o prevalență de șapte ori mai mare în rândul bărbaților (52%) decât al femeilor (7,7%).
Un alt studiu arată că 25% din adolescenții din R. Moldova cu vârste de 13-17 ani folosesc țigări electronice. La nivel global, în anul 2022, circa 37 de milioane de copii de 13-15 ani consumau o anumită formă de tutun. În regiunea europeană a Organizației Mondiale a Sănătății, această cifră a ajuns la 4 milioane de consumatori.
R. Moldova a adoptat în acest an o serie de măsuri de reglementare a produselor ce conțin tutun și a produselor conexe. Acestea includ interdicții privind utilizarea țigărilor electronice în zone publice închise, interzicerea publicității, promovării și sponsorizării, aplicarea avertismentelor de sănătate pe ambalaje și restricții de vârstă la vânzarea țigărilor electronice.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te