Premierul Pavel Filip a anunțat de curând un nou program care are menirea să sprijine tinerii, familiile tinere care vor să-și procure prima casă. Inițiativa este la faza discuțiilor publice. Rolul programului Prima Casă, spunea premierul în ședința de miercuri a Guvernului, este să stopeze migrația tinerilor peste hotare, care pleacă pentru că nu-și pot cumpăra o locuință acasă. În această etapă, programul presupune că tinerii vor contribui iniţial cu 10% din costul locuinței, 90% constituind creditul de la bancă acordat pentru un termen de 25 de ani. Mai multe detalii la acest subiect în partea a doua a emisiunii.
Un interviu cu președintele Consiliului Naţional al Tineretului din Moldova Terentie Carp, care a participat la consultarea proiectului, urmat de economistul de la Expert-Grup Sergiu Gaibu, de la care aflăm mai multe despre condițiile programului.
Europa Liberă: Guvernul lucrează asupra unui program numit „Prima Casă”, destinat tinerilor familii. Tinerii vor contribui iniţial cu 10% din costul locuinței, 90% constituind creditul de la bancă. Documentul este încă în faza consultărilor, desigur, dar totuși, la etapa curentă, cât de atractivă ar fi o astfel de ofertă pentru tinerele familii?
Terentie Carp
Terentie Carp: „E dificil de speculat cât de atractiv ar fi, din simplul considerent că nici la etapa consultărilor care au avut loc cu grupurile de lucru, care au avut loc anul trecut, sau în iulie, sau în august, la Ministerul Economiei, nici acum nu este clar care este rata procentuală, adică care este până la urmă dobânda care trebuie să o plătească tânărul băncii. Mai mult decât atât, atunci era vorba de tinere familii cu vârsta de până la 35 de ani, pentru că conform legii un tânăr este cel care are de la 14 până la 35 de ani. În proiectul care a fost publicat acum pe data de 30 noi vedem vârsta de 45 de ani, ceea ce la fel trezește careva întrebări curioase, până la urmă.
Noi când am fost consultați, adică CNTM, am fost întrebați, ținând cont de faptul că mijloacele financiare sunt limitate și epuizabile, ce ar fi mai atractiv pentru noi: ca banii să fie folosiți pentru a garanta ipoteca, adică pentru a asigura așa-zisul gaj, sau pentru a amortiza sau diminua cumva rata de interes a băncii, adică de a coborî în jos procentul, mai simplu zis.
Noi am consultat organizațiile noastre membre, atunci erau 46 la număr, și unanim am ajuns la decizia că evident că rata mică de interes este un criteriu mult mai decisiv decât garanția gajului. Însăși ipoteca, însăși mijlocul fix, adică apartamentul sau locuința devine gaj, în asta și e rolul sau specificul creditelor ipotecare.”
Europa Liberă: Să înțeleg că anume acest aspect trebuie revăzut în primul rând.
Terentie Carp: „Acesta este aspectul de importanță majoră pentru tineri. Din câte am văzut și din comentariile colegilor mei pe rețelele de socializare, astfel de tentative au mai fost și în trecut, numai că realizate doar pe municipiul Chișinău, și la fel nu erau condițiile atractive, până la urmă. De ce eu atrag atenția la atractivitatea proiectului – tinerii adesea sunt blamați pentru faptul că nu se implică, nu participă sau nu accesează anumite unelte create pentru ei. Uneltele trebuie să fie atractive în primul rând.
Your browser doesn’t support HTML5
Interviul dimineții: cu Terentie Carp (CNTM) și Sergiu Gaibu (Expert-Grup)
Ca exemplu, peste Prut, programul „Prima Casă” avea un procent de 5-6 la sută. Ceea ce pentru o tânără familie ar însemna: pentru dânsul – 200-300 euro pe lună și pentru ea – 200-300 de euro pe lună. Evident că în cazul în care tu ești nevoit să achiți chiria este mult mai avantajos să aplici la acest program pentru 25 de ani. De ce eu mă îngrijorez, pentru că ulterior vom putea ajunge în situația în care guvernul a creat programul și tinerii nu îl accesează sau îl accesează, dar nu tinerii, ținând cont că plafonul a crescut de la 35 până la 45 de ani.”
Europa Liberă: În descrierea proiectului se menționează exact ce ați spus anterior, că acest program a fost inspirat din experiența pozitivă a țărilor din regiune, e vorba mai ales de cazul României, unde există o inițiativă similară. Cât de accesată și cât de populară este acolo? În ce măsură tinerii apelează la astfel de programe, în general?
Terentie Carp: „Este foarte populară inclusiv pentru cei care au dublă cetățenie, pentru că tinerii renunță la chirie și trec la ipotecă. Decât să achite 200-300 de euro pentru chirie mai bine pentru aceeași bani, mai mult sau mai puțin, își ia un credit ipotecar, și atunci iese că în 25 de ani își răscumpără imobilul în care trăiește, dar nu aruncă acești bani pentru chirie. Cert, este accesat de foarte mulți români și inclusiv de moldoveni cu dublă cetățenie și locuiesc sau își fac studiile în România, sau sunt proaspăt absolvenți. Pentru că de la dânșii am luat mărturiile la care fac referință acum.
Un alt aspect al atractibilității programului e că lumea deja vrea un salariu oficial în România, de exemplu. Adică ei nu mai vor să primească banii la negru, ei au nevoie să-și justifice istoria creditării la bănci și foarte mulți bani din economia tenebră, dacă putem așa să o numim, trec în economia țării la propriu, ceea ce reprezintă un impact pozitiv aferent.”
Europa Liberă: Vorbind de moldovenii aflați peste hotare. Prim-ministrul Pavel Filip a explicat motivația acestei inițiative din perspectiva stopării migraţiei tinerilor. El a declarat că una dintre principalele cauze de plecare a tinerilor peste hotare e lipsa unor perspective ca să-și ia locuințe acasă. Cât de aproape de adevăr este declarația premierului, din discuțiile Dvs. cu tinerii?
Terentie Carp: „Da, este adevărată afirmația. Atâta timp cât n-o să fie lucrurile tangibile în termeni de oportunități pentru tineri de a face un ban și de a avea o locuință ei cert o să plece. Asta și este scopul nostru până la urmă: să ridicăm întrebările necesare pentru a face programele astea atractive. În linii, generale noi de fapt facem o favoare guvernării. Dar după cum ai observat și tu, nici în proiectul publicat pe 30 mai nu este indicat care va fi procentul, dacă nu mă înșel. Mă rog, este folosită o formulare generală, dar nu este clar care va fi rata, și de ea depinde atractivitatea programului, la propriu.”
Europa Liberă: Aici indirect revenim la subiectul oportunităților de muncă. Atunci când nu ai un salariu oficial, nu poți nici accesa aceste oportunități. Putem blama tinerii care pleacă peste hotare, atâta timp cât nici nu au prea multe oportunități de muncă în Republica Moldova, dar și atunci când le au, nu primesc salariu oficial, plătind toate impozitele, cel puțin nu în fiecare caz?
Terentie Carp: „Unul dintre aspectele pe care noi foarte des îl abordăm este munca decentă. Oferte de muncă pot fi, dar ele nu neapărat sunt decente. Și atunci când mă refer la asta am în vedere că tinerii des trec prin anumite stereotipuri la angajare, în primul rând, ceea ce diminuează lor din salariu, pentru că un tânăr se presupune din start că nu are experiență, ceea ce nu este întotdeauna adevărat.
Tinerii, conform Indexului de tineret, pe care noi l-am publicat în 2015, mai des sunt supuși muncilor care sunt nocive pentru sănătate. Practic, tinerii sunt constrânși din acest punct de vedere să lucreze la bani mult mai mici. Evident că lumea nu va alege astfel de job-uri. O altă problemă ar fi internship-urile sau stagierile care nu sunt plătite sau care sunt plătite la bani mizeri, ceea ce acum e un subiect agresiv de discuții în spațiul european. La moment, se lobează ca să nu mai existe pentru tineri stagieri sau internship-uri neplătite.
Tinerii la capitolul angajabilitate sunt colosal dezavantajați în comparație cu adulții și constituie un grup de intervenție prioritar. Adică, pentru asta e nevoie de mijloace speciale și de programe. Problema este că noi facem aceste programe ca să bifăm, ca să mimăm că le-am făcut sau noi într-adevăr dorim să prezentăm un produs eficient, până la urmă. Pentru că altfel iarăși o să ne confruntăm cu situația: noi am făcut, dar tinerii sunt incompetenți, inactivi, pasivi și de fapt ei nu accesează programul X sau Y.
Pasivitatea tinerilor mereu cumva este un argument deși lumea nu analizează cauzele. În exemplul pe care-l discutăm astăzi una dintre cauze e că nu este atractiv pur și simplu și atunci nu ai de ce să blamezi tinerii. Și da, este riscant cumva să judeci sau să vii cu comentarii neavând proiectul final, dar cumva din start vrem să atragem atenția că trebuie să fie o dobândă sau o rată procentuală la această ipotecă atractivă și nu flotantă.”
Economistul de la Expert-Grup Sergiu Gaibu ne vorbește despre accesibilitate, dar și cât de atractiv ar fi programul „Prima Casă” și pentru bănci, având în vedere că participarea lor nu este obligatorie:
Sergiu Gaibu
Sergiu Gaibu: „Băncile poate că vor fi interesate, dacă vin clienți suplimentari, ele sunt ok să acorde. De ce? Pentru că dobânda care a fost calculată, cel puțin cu datele actuale de la BNM și metodologia de calcul care a fost stabilită în concepția respectivă, deci dobânda reală care va fi la „Prima casă” nu diferă prea mult de dobânda oferită de bănci în prezent după principii strict comerciale, de asemenea pentru persoane fizice și pentru credite mai mari de cinci ani. Deci dobânda care este la „Prima casă” este 9,13%, iar băncile acordă la momentul actual... media dobânzii este 9,19% pentru persoane fizice, în lei, pe termen mai mare de cinci ani.”
Europa Liberă: Ca discuția să nu ajungă într-o zonă destul de tehnică, să încercăm să explicăm pentru toată lumea. De exemplu, o familie tânără în căutarea unui apartament ar fi interesată să afle care sunt de fapt avantajele reale în comparație cu ofertele obișnuite pe care le au băncile, creditele ipotecare comerciale.
Sergiu Gaibu: „Avantajul real este într-adevăr faptul că poți accesa un credit cu rata mai mică inițială, dar rămân în vigoare cerințele privind venitul minim pe care-l ai. Adică, trebuie ca această rată lunară care se achită, și trebuie să fim conștienți că dacă cea mai mare parte a costului imobilului este achitat din credit, înseamnă că și rata lunară de asemenea crește. Deci, această rată lunară trebuie să fie cel mult 50% din venitul familiei care contractează creditul pentru „Prima casă”.
Aici vreau să menționez că de obicei persoanele care au un astfel de venit, care este capabil să acopere un venit dublu față de achitarea lunară, de cele mai multe ori au o sumă acumulată care acoperă cele 30%. Deci, nu putem vorbi despre o diferență enormă, cel puțin în numărul de persoane care vor fi capabile să achite o dobândă între 9-10% la momentul actual și în același timp nu au nici măcar25-30% din suma creditului. Deci, va fi un segment relativ îngust de persoane care nu întrunesc aceste criterii.”
Europa Liberă: Mai exact, cum credeți, pentru cine va fi accesibil Programul „Prima Casă”, având în vedere condițiile anunțate până acum?
Sergiu Gaibu: „Este un avantaj pentru tinerii care într-adevăr au... o să dau un exemplu - programiștii. Ei într-adevăr au nevoie de timp ca să acumuleze bani pentru prima rată, dar ei au salarii suficient de bune, deci pot face față la dobânzile comerciale din ziua de astăzi, dar nu au încă o sumă acumulată inițială. Deci, pentru această categorie de persoane, va fi destul de lejer să poată procura un imobil în limitele programului respectiv și va avea o capacitate suficientă să achite creditul pentru „Prima casă”, care de fapt sunt mai mult sau mai puțin în limitele costului comercial din ziua de astăzi.”
Europa Liberă: După părerea dumneavoastră, ce îmbunătățiri ar putea fi aduse programului, ținând cont și de realitățile economice din Republica Moldova?
Sergiu Gaibu: „Îmbunătățirea cheie care trebuie să fie făcută, trebuie să fie redusă dobânda, dar în acest caz trebuie să fie făcute niște mecanisme mult mai complexe prin care Guvernul să poată distribui resurse financiare mai ieftine, la un cost mai mic. Astfel de mecanisme noi le-am descris în cadrul unui studiu la Expert-Grup, respectiv s-ar putea aplica mecanisme complexe, dar pentru acest lucru trebuie să fie gata Ministerul Finanțelor, Banca Națională, este vorba de un mecanism de creditare la nivel de stat, evident că sunt și condiții mai dure impuse și băncilor comerciale, dar atunci când resursele vor fi semnificativ mai ieftine băncile comerciale de asemenea vor fi mult mai atrase de un astfel de produs pentru că vor putea oferi avantaje semnificative clienților și să-și mărească baza de clienți.
Deci, aici probabil, vom intra în detalii și mai tehnice în ceea ce privește cum de ajuns la reducerea dobânzii respective, dar nu este ceva imposibil. Acum statul nu oferă sub nici o formă nemijlocit resurse financiare pentru creditarea la „Prima casă”, oferă doar aceste garanții prin ODIM.”