„Bătălia pentru orientarea strategică a Republicii Moldova” – așa este intitulată o analiză semnată de Iulian Chifu pentru Adevărul.md. El opinează că problema orientării strategice pro-occidentale, a alegerii democraţie versus autoritarism, a opţiunii pentru stat de drept şi combaterea corupţiei trebuie tranşată de la început. „Cu particularităţile spaţiul în care fiinţează Republica Moldova, cu nuanţele de rigoare în raport cu populaţia rusă şi nostalgic sovietică sau a celei separatiste din regiunea nistreană, opţiunea trebuie făcută clar, explicit şi fără echivoc”, consideră Chifu. Republica Moldova trebuie să se pregătească din timp şi pe această direcţie, în perspectiva noilor reglementări democratice care vor avea relevanţă globală, conchide autorul.
Decizia CEC de a deschide doar 150 de secții de vot peste hotare este una sfidătoare și influențată politic, susține și comentatorul Ion Tăbârță, citat de Radio Chișinău. El consideră că prin această decizie se încearcă diminuarea votului cetățenilor din diaspora europeană, în schimb se încearcă atragerea a cât mai mulți votanți din regiunea transnistreană, dar și din Rusia, unde vor fi deschise 17 secții, deși numărul de alegători la scrutinul precedent nu a fost foarte mare în această țară. „Probabil, în această zonă trebuie de căutat de ce Comisia Electorală Centrală cu atâta insistență nu a vrut să dea curs la nici un fel de recomandări ale instanțelor de judecată”, afirmă expertul.
Într-un editorial pentru Deschide.md, Cristian Hrițuc scrie că șansa Republicii Moldova este o putere monocoloră pentru reforme profunde. El subliniază că Republica Moldova a fost ajutată în ultimii ani de către Uniunea Europeană atât financiar, prin fonduri puse la dispoziție, cât și prin asistență tehnică pentru a se putea dezvolta. Atunci când e vorba de o comparație între ajutorul dat de UE, România sau SUA versus ajutorul primit din Federația Rusă există o balanță total dezechilibrată, afirmă autorul. Totuși, chiar dacă UE ar dori acum să deschidă această poartă pentru Chișinău, țara nu ar fi în stare să se integreze, scrie el. Ca asta să se întâmple, trebuie să se reformeze statul, să se intre pe drumul consolidării societății și statul să încerce să trăiască pe picioarele sale, afirmă Hrițuc.
Despre votul transnistrenilor scrie Victor Pelin într-un editorial pentru IPN. El menționează că acțiunile hotărâte ale ex-președintelui Vladimir Voronin împotriva liderilor transnistreni, după care aceștia i-au trântit bariera în față, sugerează că și actualmente se impun acțiuni concrete de pe urma cărora liderii transnistreni ar avea de învățat ceva. Este vorba despre reglementarea minuțioasă a modalității de votare a cetățenilor domiciliați în regiunea transnistreană pentru a da peste cap eventualele înțelegeri obscure în cadrul diplomației oligarhice, la care aspiră șeful filialei locale a frontului imperialist rusesc, afirmă Pelin. „Cetățenii moldoveni din stânga Nistrului trebuie tratați cu respect, asigurându-li-se toate drepturile, inclusiv cel de a vota la alegerile naționale. În același timp, este inacceptabilă practica de mituire a alegătorilor în timpul transportării lor organizate la secțiile de votare”, consideră autorul.
Într-un articol de pe portalul Anticorupție.md, Dionis Cenușă scrie că oricine ar trebui să poată călători fără obstacole în regiunea transnistreană, dar trăim în altă realitate, în care există amenințări (nu doar riscuri) reale pentru acei care vor să intre în regiune. „Ceea ce face AUR seamănă cu o încercare de a atrage atenția publicului de pe malul drept al Nistrului. Probabilitatea că AUR va lua multe voturi de la populația din regiunea transnistreană este foarte mică. Voturile vor merge către principalii candidați - Socialiștii și Comuniștii și PAS”, consideră politologul. Urmează de văzut ce fel de argumente va invoca Președintele Sandu pentru a ignora AUR-ul, care nu prima oara apelează la ea, conchide Cenușă.
Mircea V. Ciobanu semnează un articol de opinie pentru Gazeta de Chișinău în care scrie că e vremea tinerilor, care vor schimbarea şi nu se tem să greşească. În opinia sa, dacă greşelile sunt inevitabile, e mai bine să oferi acest câmp tinerilor. E mai trist când greşesc bătrânii, confirmând că experienţa şi înţelepciunea nu-s chiar întotdeauna de folos, consideră autorul. „Tinerii trebuie lăsaţi să se manifeste. Şi doar într-un caz ei trebuie descurajaţi: atunci când repetă modelele vechi. Când îi imită pe maturi, îmbătrânind înainte de vreme”, scrie Ciobanu.