Biroul politici de reintegrare a mai spus într-un comunicat de presă că pentru cetățenii din zonă au fost deschise 30 de secții de votare în localitățile din Zona de Securitate, aflate sub controlul efectiv al Chișinăului. Ele vor fi supravegheate de poliția moldoveană.
Se mai spune că deschiderea secțiilor de votare în „perimetrul necontrolat de autoritățile constituționale” (adică în stânga Nistrului) este contrară legislației, deoarece nu există nicio garanție privind siguranța procesului de votare și nicio certitudine că nu vor fi „interferențe externe care pot prejudicia rezultatul votului”.
În comunicatul său, așa-zisul minister de Externe din regiunea transnistreană a mai spus că „pentru a obține opinia reală a tuturor transnistrenilor” ia în calcul să organizeze un plebiscit în regiune privind „atitudinea față de Uniunea Europeană pe teritoriul său [controlat de regimul de la Tiraspol]”.
Nu se spune când anume s-ar putea ține un asemenea referendum, nici care ar fi întrebarea concretă la care s-ar răspunde.
În replica lor, autoritățile de la Chișinău s-au plâns că în ultimele săptămâni structurile din regiunea transnistreană ar fi îngrădit și mai mult accesul peste Nistru al unor oameni politici, jurnaliști sau oameni de cultură de la Chișinău.
În ce privește ideea de referendum în regiunea transnistreană, comunicatul Chișinăului o numește o „acțiune manipulativă”, care ar fi fost realizată „la comanda unor forțe externe”.
Chișinăul a făcut apel, de asemenea, la respectarea dreptului la vot al oamenilor în Zona de Securitate în ziua scrutinului din 20 octombrie și a cerut Tiraspolului să se abțină de la orice acțiuni de obstrucționare a procesului electoral.
Ultimul plebiscit din stânga Nistrului a avut loc în 2006. Atunci, mai mult de 95% dintre alegători au susținut opțiunea de a se alătura Rusiei, însă scrutinul nu a fost recunoscut la nivel internațional. Departamentul de Stat al SUA l-a calificat la acea vreme drept un „referendum provocator” care „nu poate fi luat în serios, iar ministrul de Externe de atunci, Andrei Stratan, l-a numit o „farsă politică”.
📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te