Din cei 67 de pasageri și membri ai echipajului au murit 38 de persoane și au supraviețuit 29, unele cu arsuri foarte grave.
Există din ce în ce mai multe îndoieli că niște păsări ar fi putut provoca accidentul, mai ales după ce au apărut imagini cu fuzelajul avionului, care pare a fi ciuruit de gloanțe.
Atunci când un avion de pasageri cu 67 de persoane la bord s-a prăbușit pe coasta Mării Caspice din Kazahstan, la începutul zilei de 25 decembrie, autoritățile rusești și mass-media de stat s-au grăbit să numească cauzele posibile: o ceață densă, coliziunea cu un stol de păsări în zbor sau explozia unui rezervor de oxigen din cabină, în ciuda imaginilor apărute deja pe rețelele de socializare cu fuzelajul ciuruit și cu aripa stângă a avionului din care se desprinsese o bucată încă din timpul zborului.
Tot mai multe dovezi sugerează că avionul Azerbaijan Airlines (AZAL), care se îndrepta de la Baku la Groznîi, capitala Ceceniei, regiune din Rusia, ar fi putut fi lovit de o rachetă rusească de apărare antiaeriană care răspundea unui presupus atac ucrainean cu drone în timp ce traversa Marea Caspică și înainte de a se prăbuși în apropiere, la Aktau, în Kazahstan, ucigându-i pe toți membrii echipajului și 38 dintre călători.
Your browser doesn’t support HTML5
Echipajul avionului prăbușit în Kazahstan a făcut mai multe eforturi să salveze aeronava, spun experții
Dovezile, dintre care multe nu au fost coroborate de autoritățile din Azerbaidjan, Kazahstan sau Rusia, includ filmări din interiorul avionului înainte de prăbușire cu imagini cu avionul ciuruit, comentariile unui supraviețuitor și relatări care indică că a existat un atac suspect atunci când avionul a încercat să aterizeze la Groznîi.
Dacă se va dovedi că un atac sol-aer este cauza prăbușirii avionului AZAL, ar fi a doua oară când o rachetă rusească doboară un avion de pasageri de la începutul războiului dus de Moscova împotriva Ucrainei, care a început acum mai bine de o decadă, cu ocuparea Crimeei și conflictul din Donbas.
O rachetă rusească Buk, adusă adusă pe teritoriul ocupat de Moscova în regiunea Donețk, a doborât zborul Malaysia Airlines MH17 pe 17 iulie 2014, ucigându-i pe toți cei 298 de pasageri și pe membrii echipajului. După acel accident, Rusia a lansat o ploaie de afirmații false și teorii aberante cu privire la cauză.
„Expus la bruiaj GPS”
Avionul Embraer 190, cu 62 de pasageri la bord și cinci membri ai echipajului, a părăsit Baku înainte de zorii zilei de 25 decembrie 2024.
Zborul scurt spre nord-vest, către Groznîi, a fost unul lipsit de evenimente timp de o jumătate de oră, după care aeronava a întâmpinat „interferențe GPS semnificative”, potrivit Flightradar24 , un site care urmărește traficul aerian din întreaga lume.
Cu 20 de minute înainte de prăbușire, Flightradar24 nu a primit deloc date de la avion, iar până atunci a primit date în care detaliile despre poziția sa erau absente sau inexacte.
„Aeronava a fost expusă la bruiaj și falsificare a poziției GPS în apropiere de Groznîi”, scrie Flightradar24.
Deși este puțin probabil ca aceste măsuri în sine să fi cauzat prăbușirea, acestea sunt semne că la sol ar fi putut fi fost în desfășurare o operațiune de apărare împotriva unui atac cu drone.
Relatările despre un atac cu dronă asupra Groznîului în perioada în care aeronava se afla în zonă au fost postate atât de un canal Telegram de opoziție cecenă, cât și de Baza, un canal rusesc cu legături cu serviciile de securitate.
Baza a mai spus că aeroportul din Groznîi a încetat să mai accepte zboruri de sosire din cauza presupusului atac.
Cercetătorii din surse deschise au confirmat o lovitură cu drone în Cecenia prin geolocalizare.
O postare pe un cont de Instagram condus de secretarul Consiliului de Securitate cecen, Khamzat Kadîrov, un nepot al liderului regional autocrat Ramzan Kadîrov, a spus că un atac cu dronă a fost respins cu succes și a inclus un scurt clip cu ceea ce contul sugera că este o dronă lovită și care a explodat apoi în flăcări. Postarea a fost ulterior eliminată.
Postul de știri de stat Groznîi-Inform, referindu-se la aceeași postare pe Instagram, a relatat că Khamzat Kadîrov a scris că „toate [dronele] au fost doborâte”.
„Ceva a explodat”
Potrivit unei presupuse transcrieri a unei comunicații radio între echipajul din cabina de pilotaj și un dispecer din Groznîi, care a fost publicată pe 25 decembrie de VChK-OGPU, un canal de Telegram care postează despre războiul din Ucraina și care a fost desemnat „agent străin” de ruși, echipajul a raportat că a pierdut controlul avionului din cauza unor „lovituri de păsări”.
Raportul VChK-OGPU și autenticitatea transcripției nu au putut fi verificate.
Canalul însuși a pus la îndoială noțiunea de „lovitură de păsări”, spunând într-o postare din 26 decembrie că daunele vizibile văzute în rămășițele avionului după prăbușirea acestuia „indică faptul că o rachetă lansată de un sistem de apărare aeriană a explodat probabil lângă avion.”
Un pasager supraviețuitor a spus canalului rus de stat RT că au fost făcute trei încercări de aterizare la Groznîi și că, la a treia apropiere, „ceva a explodat. N-aș spune că a fost în interiorul avionului” și că o bucată de șrapnel i-a zburat între picioare și i-a înțepat o vestă de salvare.
Piloții au dus avionul departe de Groznîi, presupusa transcriere indicând că au întrebat turnul de control despre vremea din Mineralnîe Vodî și Mahacikala, două orașe relativ apropiate din Rusia.
Dar avionul a traversat în cele din urmă spre est peste Marea Caspică și s-a prăbușit lângă Aktau la 11:28 dimineața, ora locală, la aproximativ o oră după primele rapoarte că un atac cu drone asupra orașului Groznîi a fost respins.
O înregistrare video cu avionul coborând și lovind apoi solul arată faptul că acesta nu a luat foc până când s-a prăbușit.
Imaginile de după accident și filmările din secțiunea de coadă a avionului arată numeroase găuri, rupturi și adâncituri despre care observatorii spun că par a fi deteriorări produse de schije.
Marginile găurilor sunt îndoite spre interior, indicând o explozie în afara avionului, nu în interiorul cabinei, adică un atac din exterior în interior.
Analistul militar Ian Matveev a declarat pentru Current Time că explozia unei rachete rusești Panțîr S-1 la o anumită distanță de fuzelaj ar fi putut cauza pagubele.
În plus, imaginile din interiorul avionului înainte de accident arată pagube substanțiale.
Potrivit The Wall Street Journal, firma de securitate a aviației cu sediul în Marea Britanie ,Osprey Flight Solutions a declarat într-o alertă către companiile aeriene că zborul „a fost probabil doborât de un sistem militar rus de apărare aeriană”.
„Filmarea cu epava și circumstanțele din jurul mediului de securitate al spațiului aerian din sud-vestul Rusiei indică posibilitatea ca aeronava să fi fost lovită de o formă de lovitură antiaeriană”, scrie publicația, care-l citează pe ofițerul de informații Matt Borie, de la Osprey Flight Solutions.
Avionul „a fost doborât de un sistem rus de apărare aeriană”, a scris Andrii Kovalenko, șeful Centrului de Combatere a Dezinformarii din cadrul Consiliului Național de Securitate și Apărare al Ucrainei, într-o postare pe X pe 25 decembrie. El nu a citat dovezi în afara celor existente: filmări, reportaje media și informații din surse deschise.
Ucraina a efectuat numeroase atacuri cu drone asupra țintelor militare din Rusia de când Vladimir Putin a lansat invazia la scară largă în februarie 2022. Numărul atacurilor cu drone asupra Ceceniei și în alte părți ale Caucazului de Nord a crescut în ultimele luni.
Autoritățile din Kazahstan, Rusia și Azerbaidjan au spus că nu vor comenta cauza accidentului până la finalizarea unei anchete, iar purtătorul de cuvânt al lui Putin, Dmitri Peskov, a cerut să nu se emită „ipoteze”. În Cecenia, Ramzan Kadîrov și-a exprimat condoleanțele dar a refuzat să facă orice comentariu.
Serviciul azer al RFE/RL, Serviciul kazah și Current Time au contribuit la realizarea acestui articol.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te