Tragicul simbolism al unei mănăstiri ucrainene dărâmate

Această imagine realizată în satul Dolîna din regiunea estică Donețk a Ucrainei pe 2 noiembrie arată ruinele unei mănăstiri din secolul 19 ridicată în mijlocul schitului Sfântul Gheorghe. 

O fotografie a mănăstirii din mai 2018. Situl a fost ferit multă vreme de luptele care au devastat Ucraina din februarie 2022. 

Intrarea în mănăstire fotografiată pe 2 noiembrie. Inscripția rusească de sub basorelieful care-l înfățișează pe Sf Gheorghe deasupra arcadei în dreapta sus îl descrie pe acesta drept „purtător al victoriei”.

Mănăstirea și clădirile din jorul ei au fost distruse în mare parte în timpul luptelor date în primăvară între forțele ruse și ucrainene. 

În prima fază a războiului dintre separatiștii pro-ruși și armata ucraineană care a izbucnit în regiunea Donbas în 2014, mânăstirea se afla pe teritoriul controlat de Ucraina, dar aparținea de Biserica Ortodoxă Rusă.  

Când mânăstirea a fost distrusă (se relatează că de o rachetă rusească la începutul lui mai), conducerea ei aparținea ramurii bisericii ortodoxe ucrainene afiliată Patriarhiei de la Moscova.

De la schisma din 2018, conducerea bisericii ortodoxe ucrainene a fost divizată între cei care au păstrat afilierea la Patriarhia de la Moscova și cei care s-au alăturat noii biserici ortodoxe ucrainene. 

 

Lăzi cu muniție și o icoană în interiorul mânăstirii Dolîna

Biserica Ortodoxă Ucraineană afiliată Patriarhiei Moscovei i-a jurat credință Patriarhului Kiril, care e un sprijinitor ferm al invaziei Rusiei în Ucraina.

Un câine abandonat  în complexul Sf.Gheorghe de la Dolîna, 2 noiembrie 2022. 

Pe 27 mai, la câteva zile după distrugerea mânăstirii Dolîna, Biserica Ortodoxă Ucrineană afiliată Patriarhiei de la Moscova a rupt relațiile cu Rusia din cauza invaziei din Ucraina.

O floare a soarelui în ruinele satului Dolîna.

Purtătorul de cuvânt al Bisericii Ortodoxe Ucrainene, arhiepiscopul Kliment a declarat în mai agenției France Presse că biserica sa respinge poziția lui Kiril cu privire la război. „Nu numai că nu a condamnat agresiunea militară a Rusiei, dar nici nu a găsit cuvinte pentru suferința poporului ucrainean”, a spus arhiepiscopul.