În pragul unui colaps economic?

Bună ziua, dragi ascultători. La microfon, Radu Benea, prezentatorul emisiunii Dialoguri transnistrene. Din sumarul ediţiei:

Vremuri grele pentru regiunea transnistreană prezic experții, după ce Moldova a decis să nu mai cumpere curent electric de la Cuciurgan, semnând un contract mai ieftin cu o companie din Ucraina. Și… în stânga Nistrului a fost lansată o nouă campanie în sprijinul producătorului local.

Începem, ca de obicei, cu buletinul de ştiri și principalele evenimente ale săptămânii trecute:

***

În pragul unui colaps economic?

Regiunea transnistreană va cere Rusiei să recunoască actele emise de autoritățile nerecunoscute de la Tiraspol. Decizia este conținută în rezoluția adoptată de legislatorii transnistreni la finalul unor audieri publice care au avut loc marți în Sovietul suprem de la Tiraspol, cu participarea mai multor deputați din Duma de stat a Rusiei. Președintele Sovietului suprem, Alexandr Șerba, a declarat că decizia vine în urma ceea ce el a numit presiuni exercitate de Chişinău și Kiev prin instituirea posturilor vamale mixte pe segmentul transnistrean al frontierei moldo-ucrainene, dar și prin „eliminarea din motive politice a centralei electrice de la Cuciurgan de pe piața moldovenească”. „Aceste presiuni constituie de fapt un război nedeclarat, a declarat Alexandr Șerba, iată de ce Transnistria are nevoie de susținerea părintească a Rusiei”. Acesta a subliniat că fără o astfel de susținere Transnistria „nu va rezista”. Preşedintele Rusiei Vladimir Putin a semnat anterior, pe 18 februarie, un decret prin care Rusia recunoaște validitatea pașapoartelor emise de separatiștii din Donețk și Luhansk, în Ucraina.

Președintele Parlamentului, Andrian Candu, și-a exprimat speranța că autoritățile de la Moscova vor respinge solicitarea Tiraspolului. „Recunoașterea pașapoartelor sau altor acte de identitate eliberate de acele autorități ilegale și nerecunoscute ar fi o încălcare flagrantă a dreptului internațional, a tuturor înțelegerilor de nerecunoaștere a entității transnistrene”, a comentat Andrian Candu.

De la începutul anului Rusia nu a transferat încă în regiunea transnistreană bani pentru suplimentele la pensii. Însă responsabila de protecția socială de la Tiraspol, Elena Kulicenko, a declarat că pensionarii transnistreni vor primi banii imediat ce aceștia vor ajunge, iar plățile se vor face pentru toate lunile restante, începând cu ianuarie. Mărimea acestor suplimente va fi cunoscută doar după ce Rusia va transfera asistența. În diferiți ani acest supliment a fost între 7 și 10 dolari pentru un pensionar.

Președintele Igor Dodon a semnat pe 3 aprilie, la Chișinău, un memorandum de cooperare cu Uniunea Economică Eurasiatică. Memorandumul a fost semnat în cadrul unui Forum găzduit de Dodon, la care au participat funcționari din secretariatul Uniunii Economice Eurasiatice. Conținutul memorandumului nu a fost dat publicității deocamdată. Dar premierul Pavel Filip a repetat că „este un document nul, fără nicio valoare”, pentru că șeful statului nu are împuterniciri să angajeze Republica Moldova în asemenea înțelegeri, fără acordul Parlamentului.

Igor Dodon (dreapta) și Tygran Sarkisian, semnând memorandul

Premierul Pavel Filip a respins criticile administrației de la Tiraspol exprimate în legătură cu refuzul companiilor energetice din Moldova de a cumpăra curent electric de la Centrala Cuciurgan din stânga Nistrului și opțiunea acestora pentru livrări mai ieftine din Ucraina. Într-o emisiune la postul public de televiziune, Pavel Filip a sugerat că Moldova trebuie să se ghideze de propriile sale interese și să accepte doar cele mai avantajoase oferte. În timpul audierilor de marți în Sovietul suprem de la Tiraspol, liderii transnistreni au calificat decizia operatorilor energetici de pe malul drept al Nistrului drept „motivată politic”. Liderul administrației Vadim Krasnoselski a numit acțiunile Chișinăului drept „noi presiuni” și „o provocare la adresa lumii ruse” ce ar putea duce la „destabilizarea situației în Europa Centrală”.

Timp de un an, 31 de tineri de pe ambele maluri ale Nistrului au creat peste 120 de locuri de muncă și au lansat pe piață produse și servicii noi. Aceștia au devenit antreprenori grație susținerii financiare a Uniunii Europene, oferite în cadrul Programului „Susținerea Măsurilor de Promovare a Încrederii”. Rezultatele proiectului de abilitare a tinerilor în afaceri au fost prezentate la un eveniment desfășurat la Tiraspol, informează agenția IPN. Reprezentantul permanent adjunct al PNUD Moldova, Stefan Liller, a declarat că 18 granturi au fost oferite femeilor şi că există un angajament ferm ca acestea să fie ajutate pe mai departe.

Parlamentul European a aprobat cu o majoritate covârșitoare o rezoluţie prin care se cere „eliberarea din detenţie din Rusia a liderului opoziţiei Aleksei Navalnîi” și anularea tuturor acuzaţiilor care i se aduc. Declaraţia adoptata de Parlamentul European este susţinută de toate grupările politice. Rezoluţia condamnă și arestările făcute în urma protestelor de amploare din 26 martie, precum și eforturile regimului lui Vladimir Putin de a-l „ reduce la tăcere” pe Aleksei Navalnîi.

Ați ascultat o sinteză a evenimentelor principale ale săptămânii trecute, mai multe, în actualitate, găsiți pe pagina noastră de internet la europaliberă.org.

***

Europa Liberă: Regiunea transnistreană se pregătește să lanseze, din luna mai, proiectul „Cumpără produse transnistrene!”. eful camerei de comerț și industrie de la Tiraspol, Iuri Ganin, a declarat că acțiunea se dorește a fi una de lungă durată, iar în condițiile crizei valutare ar fi un sprijin pentru producătorii locali. „Ne confruntăm cu situația când la Tiraspol îi cunoaștem pe producători și mărfurile lor, iar în afara Tiraspolului ei sunt puțin cunoscuți sau chiar deloc. Și, dimpotrivă, mărfurile de la Râbnița, de exemplu, nu sunt la fel de bine cunoscute la Tiraspol”, a spus Ganin, citat de presa locală, adăugând că un studiu sociologic despre preferințele cumpărătorilor ce urmează a fi realizat ar putea furniza și recomandări companiilor producătoare. Campania, pe lângă partea publicitară mediatică, mai include iarmaroace și expoziții cu vânzare a mărfurilor produse în regiune care vor fi organizate în mai multe localități. Criza valutară ce durează de mai bine de un an în regiunea transnistreană și conjunctura nefavorabilă de pe piețele externe au lovit puternic în producătorii și exportatorii locali. În plus, rubla transnistreană menținută artificial în ultimii ani, la un curs stabil, dar sub cel real de piață, a stimulat masiv importurile. I-am întrebat pe mai mulți locuitori din Tiraspol și Bender ce cred despre această inițiativă de înlocuire a importurilor cu produse locale menită să sprijine producătorii autohtoni și ce produs ar cumpăra, dacă ar avea de ales, între unul local și unul de import, la același preț?

La Tiraspol înainte de Paște

„Îmi e totuna, dacă marfa e la fel și prețul același... Mai întâi voi cumpăra ca să încerc care-i mai bun, după aia voi trage concluziile.”

„Prefer produsele noastre, am mai multă încredere. Am fost în Spania o vreme, m-am săturat de produse sintetice - așa înveți să le prețuiești pe ale noastre.”

„Sigur că transnistrene, ca să sprijinim producătorii noștri. Este important pentru ridicarea economiei. De aici tragem concluzia că vom trăi mai bine.”

„Cred că trebuie să procurăm mărfurile noastre, să susținem firmele noastre și pur și simplu să vedem ce ne propun, poate ne oferă ceva nou. Iar dacă n-o să ne placă, atunci vom cumpăra ceea ce cumpăram și până acum.”

„Mărfuri transnistrene, pentru că sunt ale noastre.”

„În funcție de calitatea produsului. Dacă cel transnistrean va corespunde calității și prețului anunțate, am putea lua și transnistrean, nu este principial.”

„Voi cumpăra produse de care am mai cumpărat și pe care le știu. În rest, nu are importanță, numai să-mi placă.”

„De unde să avem în Transnistria produse alimentare, dacă noi nu avem agricultură?”

Europa Liberă: Opinii ale locuitorilor din regiunea transnistreană.

***

Europa Liberă: Așadar, la Chișinău, ministerul economiei a anunțat că rețelele de distribuție a energiei electrice din Republica Moldova au acceptat o ofertă mai ieftină de import a curentului din Ucraina, respingând propunerea Centralei electrice de la Cuciurgan, de unde achiziționau până acum energia livrată consumatorilor. Toți cei șase operatori de pe piața energetică moldoveană au semnat în ultimul moment, în 31 martie, contracte pe un an cu Societatea pe acțiuni „Energocom”, care va cumpăra la rândul ei curent electric de la compania ucraineană „DTEK Trading”. Prețul energiei electrice ucrainene propus de „Energocom” este de 50,2 dolari pentru 1 MWh, față de oferta finală de 54,4 de dolari per MWh făcută de Centrala de la Cuciurgan, deținută de compania gigant din Rusia, Inter RAO EES. Ministerul Economiei a calculat că diferența de preț ar aduce o economie de circa 300 milioane de lei pe parcursul unui an.

Decizia a stârnit un protest vehement al liderilor de la Tiraspol, care au numit-o drept neîntemeiată, de natură politică și menită să pună și mai multă presiune asupra administrației transnistrene, care se confruntă cu un deficit bugetar imens și o acută criză valutară.

Premierul moldovean, Pavel Filip, a respins însă acuzațiile, spunând că la mijloc ar fost raționamente strict economice, energia propusă de ucraineni fiind mai ieftină.

Pavel Filip

Așa sau altfel, potrivit datelor oficiale de la Tiraspol, acum un an, Centrala electrică de la Cuciurgan asigura între 50% și 70% din veniturile în bugetul Transnistriei. Energia livrată pe malul drept al Nistrului constituia aproape 40 la sută din totalul exporturilor transnistrene, asigurând circa o treime din încasările valutare ale regiunii. În martie 2016, prelungirea contractului de livrare era sub semnul întrebării și tot din cauza că operatori din Ucraina ofereau un preț mai bun. În legătură cu aceasta, responsabilul de economie de la Tiraspol de atunci, Dmitri Boltrușko, declara că dacă Centrala de la Cuciurgan ar fi ratat semnarea contractului, aceasta ar fi însemnat pentru economica transnistreană, citez, „o catastrofă”, „ar fi fost un colaps”.

Anul acesta iată că nu a mai fost prelungit contractul și regiunea transnistreană se pregătește pentru vremuri și mai grele, spune analistul economic de la Tiraspol Serghei Melnicenko, pe care colega mea Lina Grâu l-a întrebat mai întâi dacă administrația din stânga Nistrului era pregătită pentru asemenea evoluții.

Serghei Melnicenko: „Pregătirea unor astfel de decizii nu este un proces public – este un secret comercial și evident că despre acesta nu se discută. Singurul lucru care s-a spus la etapa inițială este că acest contract este foarte important pentru Transnistria, că de acesta depinde inclusiv cursul valutei, acumulările fiscale, dar și cantitatea de valută din regiune. Dacă e să vorbim despre anul trecut, o treime din încasările valutare au venit de la firma EnergoKapital, împreună cu centrala electrică de la Cuciurgan.

Așteptările erau totuși că acest contract va fi semnat în favoarea noastră. Ce s-a întâmplat totuși în ultimul moment rămâne un mister.

Dar experți subliniază câteva aspecte care ridică semne de întrebare. Contractul este semnat pentru un an, dar o garanție sută la sută a livrărilor pentru perioada aprilie 2017-martie 2018 nu există. Se subliniază faptul că necesitatea anuală a Republicii Moldova este de 3,5 miliarde kilowați/oră, iar garanții sunt doar pentru livrarea a 890 milioane kilowați/oră. Și în funcție de conjunctura pieței se va schimba și prețul curentului electric.

Apar întrebări și în legătură cu faptul de ce participă câțiva operatori – D Tek Ucraina prin intermediul Energocom Moldova, de ce aceste livrări nu se fac direct?

Este comentat și faptul că această companie, care potrivit unor date aparține lui Renat Ahmetov, pe teritoriul Ucrainei pe piața en-gros vinde curent produs la stațiile sale termice cu 7,1 cenți, iar în Moldova vine să facă caritate cu 3,5 cenți. Cine va compensa această diferență?”

Europa Liberă: Iar asupra Transnistriei ce efect va avea această decizie a Chişinăului?

Centrala de la Dubpsari

Serghei Melnicenko: „În ceea ce privește impactul concret asupra Transnistriei, acest lucru indiscutabil va însemna pierderi pentru bugetul regiunii, pentru că principalul plătitor de impozite în buget era centrala de la Cuciurgan, plus Energocapital. Anume așa, în tandem. Schema este una cunoscută: Energocapital cumpăra gaze naturale la un preț redus, le dădea la prelucrare Centralei de la Cuciurgan ca materie primă în lohn și apoi se ocupa de comercializarea curentului electric. Această schemă funcționa. Da, ea era păguboasă, dar acestea sunt realitățile.

Acum, reiese ca va avea de suferit nu doar bugetul, se va reduce nu doar fluxul de valută, dar va avea de suferit și așa-numitul cont special pentru plățile la gaze, de unde sunt compensate sumele lipsă în buget pentru achitarea pensiilor și salariilor.

Unii experți explică aceste evoluții prin faptul că interesele celor care adoptă în Republica Moldova decizii cu privire la procurările de curent au fost afectați de faptul că noua administrație a Transnistriei a distrus schemele vechi cu participarea firmei Energocapital, fondatori ai căreia, așa cum a scris presa anterior, erau „simpli cetățeni ai Republicii Moldova”, cu ghilimelele de rigoare.

Și reiese că Tiraspolul încearcă să salveze aparențele, susținând că asupra membrilor comisiei de concurs s-ar fi exercitat presiuni din partea ministerului economiei Moldovei și că toate acestea ar fi avut legătură cu reținerea viceministrului economiei Valeriu Triboi. Așa o fi sau nu, este neclar.

Și Transnistria sau sugerează, sau speră că stabilitatea și securitatea sistemului energetic al Republicii Moldova va scădea odată cu încetarea livrărilor de la centrala de la Cuciurgan. Situația e de așa natură încât cu cât mai rău vor sta lucrurile cu livrările pe malul drept, cu atât mai bine va fi pentru malul stâng pentru că vor crește șansele ca la un moment dat contractul cu Ucraina să fie întrerupt în favoarea Transnistriei.”

Europa Liberă: Dle Melnicenko, în ce măsură Tiraspolul vede și o componentă politică în această situație?

Serghei Melnicenko: „Mai mulți experți subliniază că în această situație într-o chestiune pur comercială, economică a fost amestecată și multă politică. Se pare că Rusia și-a închipuit că Moldova este prea dependentă de ea în exporturile de mărfuri în primul rând agroalimentare și a primit o mișcare de răspuns, dacă putem spune așa. Ucraina, la rândul său, pentru a-i face sânge rău Rusiei este gata să vândă Republicii Moldova curent electric fără niciun venit, pe fundalul deficitului din propria țară, chiar cu prețul recurgerii la deconectări în evantai. Și asta, în prag de vară. Dar ce va fi la iarnă?

Transnistria într-o mare măsură s-a distanțat de aceste discuții și a pus responsabilitatea pe proprietarii ruși ai centralei de la Cuciurgan. Acum, cel mai probabil, stația va trebui să se concentreze asupra producerii de curent electric doar pentru necesitățile Transnistriei. Și este vorba despre volume nu foarte mari, ceea ce va însemna conservarea câtorva blocuri energetice. Cel mai probabil, va funcționa unul dintre cele trei blocuri energetice care lucrau în ultimul timp. Și se spune că oamenii sunt trecuți la regim redus de activitate.

Trebuie să se țină cont de faptul că populației în acest moment îi vinde curent electric centrala hidroelectrică de la Dubăsari. Dar în legătură cu situația incertă de pe Nistru, legată de reducerea fluxurilor de apă, volumele de curent produs acolo ar putea fi reduse și înlocuite cu electricitatea de la centrala de la Cuciurgan. Dar în această situație și prețul va fi mai mare. Pentru că electricitatea produsă pe bază de gaze este mai scumpă.

Și, în consecință, toate aceste lucruri ar putea să împiedice administrația regiunii să ducă o politică social orientată în raport cu populația.

Postul de pacificatori de la Dubăsari

Încă un aspect important subliniat de experți este traseul de livrare a curentului. Se pune întrebarea dacă vor fi implicate rețelele de tensiune înaltă a companiei publice transnistrene DnestrEnergo. Dacă da, atunci se poate miza pe faptul că Transnistria va primi ceva bani din tranzit. Dar ar putea fi aleasă și calea alternativă, pe linia de frontieră dintre Moldova și Ucraina.

Speranța la Tiraspol este că proiectul cu energia ucraineană va eșua din cauza problemelor pe piața energetică a Ucrainei și Moldova va fi nevoită din nou să apeleze la centrala de la Cuciurgan.

La rândul său, proprietarii acesteia cel mai probabil vor încerca să găsească cumpărători alternativi în Bulgaria sau România, deși nu este nicio garanție că acest lucru se va reuși pentru că acolo este un sistem energetic cu totul diferit, european.

Încă un aspect care poate fi remarcat – ministrul economiei, Serghei Obolonev, a anunțat anumite măsuri preventive de pregătire a Transnistria pentru această situație, dar aceste măsuri nu au fost anunțate publicului larg, parantezele nu au fost deschise în acest subiect.”

Europa Liberă: Bugetul regiunea transnistreană încă nu a fost aprobat. Acest lucru are vreo legătură cu acest contract? Ce va fi mai departe, din acest punct de vedere?

Serghei Melnicenko: „Sigur că are pentru că a fost amânată nu numai adoptarea bugetului, dar și adoptarea politicii creditar-monetare, până când ar fi fost prelungit contractul de livrare și să fie stabilit un preț de vânzare a curentului de la Cuciurgan. Deci, succesiunea ar fi fost aceasta: semnarea contractului, stabilirea prețului, fixarea coridorului valutar pentru rubla transnistreană și, în funcție de acesta, adoptarea parametrilor bugetului. Ce va fi mai departe nu e limpede, pentru că semnarea contractului a eșuat. Se leagă speranțe de Rusia, de managementul companiei Inter RAO, dar cred că nu le va fi ușor să spargă zidul acolo, în Moldova. Desigur, Transnistria va fi nevoită acum să existe în noile realități și, în funcție de acestea, să elaboreze un nou buget. Acest lucru este cert, pentru că este puțin probabil să reușească, în timpul apropiat, să compenseze veniturile pierdute ale Centralei de la Cuciurgan. Anumite speranțe sunt legate de Uzina Metalurgică de la Râbnița, însă aici situația este inertă, pentru că uzina încă n-a ajuns nici pe departe la capacitatea de producție pe care a avut-o, să zicem, în anii 2013-2015. Iată de ce bugetul va fi revizuit, cu semnul minus, mai ales în partea de venituri. Deja de două luni, Tiraspolul, care înainte era un donator al bugetului și un oraș autosuficient, a redirecționat mijloace - în februarie 2 milioane de ruble, în martie 1 milion – pentru plata salariilor. Nu mai vorbesc de situația din raioanele subvenționate – Grigoriopol, Dubăsari, Camenca și Slobozia.”

Europa Liberă: Toate acestea vor influența, probabil, și situația de pe piața valutară, și cursul valutelor.

Serghei Melnicenko: „Da, la noi acum are lor o recidivă a situației de anul trecut. Să procuri acum valută pe piață în numerar este imposibil. Oferta este numai în ruble rusești. Nu sunt nici dolari, nici euro, nici lei. Arareori apar hrivne. Cu asta se confruntă și întreprinzătorii, ei toate calculele le fac la cursul cel mai ridicat. Se spune că dolarul la piața neagră poate fi cumpărat deja cu 15 ruble, 15.50, deși la schimburile valutare cursul este de 13,50-13,65 pentru un dolar, iar cursul oficial în genere nu se înțelege care-i. Era 11,30, dar a fost o ședință la președinte care a vorbit despre aceea că trebuie să existe un singur curs, și cel mai probabil că așa va fi, dar va fi legat de cursul comercial. Cu alte cuvinte, situația se repetă. Este val doilea val al crizei valutare, dacă se poate spune așa, pentru că în ianuarie, februarie încă nu existau probleme mari la procurarea de valută. Ca de obicei, s-a cerut un ajutor din partea Rusiei pentru suplimentarea rezervelor valutare, dar deocamdată nu există un răspuns. Mai mult decât atât, este puțin probabil că reținerea ultimei tranșe din Rusia pentru suplimentul la pensii este una de natură tehnică. S-a creat o situație foarte complicată în acest sens.”

Europa Liberă: …și se pare că nu ar avea vreo legătură cu cine este acum la putere pentru că problemele economice sunt probleme economice.

Serghei Melnicenko: „Da, așa este. Mai adăugați la toate acestea incertitudinea care există în legătură cu crearea postului de control mixt mol do-ucrainean la punctul de trecere de la Cuciurgan, redirecționarea fluxurilor financiare și nu numai… Dacă această masă critică va crește, adică, dacă nu vor fi reluate livrările de curent, dacă va fi instituit controlul mixt la Cuciurgan, plus nereglementarea problemei valutare, înțelegeți cât de mari vor fi dificultățile pentru regiune. Vor fi probleme foarte mari.”

Europa Liberă: Opinia analistului economic de la Tiraspol, Serghei Melnicenko, într-un interviu realizat de Lina Grâu.

***

Europa Liberă: Renunțarea la livrările de energie de la Cuciurgan a stârnit reacții neunivoce în comunitatea experților de la Chișinău, care au semnalat riscul că noul furnizor din Ucraina ar putea să nu reușească să acopere toate necesitățile de curent ale Republicii Moldova. Într-o emisiune la postul public de televiziune Moldova 1, premierul Pavel Filip să grăbit să tempereze aceste temeri spunând că Moldova nu va duce lipsă de curent electric, fără să ofere însă și detalii concrete pe ce se bazează încrederea sa. Cât privește criticile Tiraspolului, premierul le-a respins și pe acestea spunând că Moldova trebuie să se ghideze de propriile sale interese și că autoritățile sunt datoare să facă tot posibilul ca energia electrică să fie cât mai ieftină. „Oferta furnizorului din Ucraina a fost cea mai avantajoasă pentru noi. Celor din Transnistria nu le convine pentru că am renunţat la Cuciurgan, aşa că orice am întreprinde, ei ne vor critica”, a spus premierul, citat de agenția IPN. Despre decizia luată în ultimul moment de autoritățile moldovene, colegii mei Alla Ceapai și Nicu Gușan au stat de vorbă cu expertul Dionis Cenuşă de la Chișinău, de la Centrul analitic independent Expert Grup:

Dionis Cenuşa

Dionis Cenuşa: „Da... aici, de fapt, observăm o contradicție dintre ceea ce au declarat până acum autoritățile și rezultatul final al achizițiilor la energie electrică. Eu îmi amintesc discuții informale în care reprezentanții Ministerului Economiei spuneau că unul dintre criteriile la care furnizorii ucraineni vor pica ar fi siguranța livrărilor. Dar, din câte vedem acest lucru a contat mai puțin, fie că ucrainenii au venit cu garanții adiționale, fie că... pentru autorități contează într-un final diversificarea livrărilor și o dependență mai mică de regiunea transnistreană, plus desigur prețul oferit de ucraineni, care este mai mic decât cel propus de Cuciurgan.”

Europa Liberă: Totuși, s-a ajuns la această decizie destul de greu, cum explicați acest lucru?

Dionis Cenuşa: „Cel mai degrabă am avut un fel de joc din partea potențialilor furnizori, adică din partea celor care urmau să vină cu ofertele lor către operatorii din Republica Moldova. Bănuiala mea este că unul dintre motive ar putea fi participarea Energocomului în calitate de potențial furnizor. Dacă ne vom uita la rezultatele finale atunci observăm că deși Energocom nu este producător de energie electrică, dar o companie care cumpără electricitate de la altcineva și ulterior o vinde operatorilor din Republica Moldova, atunci înțelegem în ce situații s-au aflat furnizorii din Ucraina, care sunt și producători. Adică, am avut o situație în care în calitate de potențial furnizor a fost acceptat Energocom, care nu îndeplinea criteriile tehnice conform instrucțiunilor adoptate de Ministerul Economiei la începutul anului 2017, unde se spune foarte clar că pentru a fi acceptat la concursul de achiziție, și a obține statutul de potențial furnizor, companiile trebuie să demonstreze că au capacități de producție.

Eu îmi pun întrebarea cum Energocomul a putut să demonstreze acest lucru, când ei nu aveau nici un fel de garanții din partea ucrainenilor că vor avea volumele de electricitate necesare. Adică, există multe întrebări în jurul participării Energocomului, și faptul că Energocomul de la bun început a fost favorizat comparativ cu ceilalți participanți, Cuciurgan și furnizorii din Ucraina.”

Europa Liberă: Dumneavoastră sugerați că în mod ideal af fi fost dacă operatorii moldoveni semnau direct contracte cu furnizorul ucrainean, și nu prin intermediul acestui Energocom. Domnule Cenușa, dar va putea Republica Moldova procura o parte din curent, sau tot curentul din Ucraina?

Centrala de la Cuciurgan

Dionis Cenuşa: „Întrebarea are logică, și asta pentru că ucrainenii au adoptat decizii prin care ei pot exporta aproximativ a treia parte din volumul de electricitate de care noi avem nevoie pe parcursul unui an. De aceea, apare întrebarea de unde vom cumpăra restul? Aici Energocom va trebui să explice în ce mod va asigura electricitate pe parcursul întregii perioade, iar întreaga perioadă este din 1 aprilie 2017, până la 31 martie 2018. La fel, ucrainenii au planificat vânzări până la finele anului 2017, nu până la 31 martie 2018. Acesta este încă un indiciu că nu se cunoaște totul despre contractul semnat cu ucrainenii. În final, am senzația, sau cel puțin deducem, că vom mai cumpăra electricitate, și această electricitate nu o putem cumpăra decât de la Cuciurgan, fie direct fie indirect.”

Europa Liberă: Adică va reintra în joc centrala de la Cuciurgan?

Dionis Cenuşa: „Acest lucru reiese din faptul că ucrainenii nu pot asigura volumul necesar de electricitate pentru toată perioada menționată. De aceea, este evident că Energocomul va fi obligat să caute noi volume de electricitate, disponibile doar în regiunea transnistreană. La moment, cum spuneam, ucrainenii nu pot exporta mai mult, nu au planificat să exporte mai mult, decât aproximativ a treia parte din ceea ce avem noi nevoie, iar din România nu putem cumpăra, atâta timp cât nu avem interconexiunea finalizată, iar acest lucru este planificat undeva pentru 2023.”

Europa Liberă: Unii experţi, inclusiv dumneavoastră daca nu greşesc, spun că procurând până acum 80 la sută din curent de la centrala de la Cuciurgan, înseamnă de fapt o subvenționare a separatismului moldovenesc.

Dionis Cenuşa: „Da, eu consider că achiziționarea doar din regiunea transnistreană, și cumpărarea întregii cantități de energie din regiunea transnistreană, duce la beneficii mai mari pentru regimul de acolo și pentru interesele obscure, decât pentru Republica Moldova în totalitate, și respectiv consumatorii de pe malul drept. Dar iarăși, eu reies din realitățile și necesitățile Republicii Moldova. Din păcate, noi putem produce doar 20% din necesarul țării, iar 80% trebuiesc importate.

Ideal ar fi ca noi să importăm de la ucraineni, dar cum am spus anterior ei nu pot oferi volumul necesar. Pe lângă asta sistemul ucrainean este vulnerabil din cauza evenimentelor din estul Ucrainei. La fel, este important să cumpărăm din România, dar iarăși pentru a importa volumul de care noi avem nevoie este necesară interconectarea, care este la nivel de proiectare. Ceea ce ar însemna că o formulă ar fi îmbinarea livrărilor din Ucraina și de la Cuciurgan, dar este important să punem producătorii din regiunea transnistreană să demonstreze că achită, sau să achite către Moldovagaz, pentru a rupe cercul vicios prin care noi creștem în continuare datoriile Moldovagaz față de Gazprom.”

Europa Liberă: Opinia expertului de la Chișinău, Dionis Cenușa, consemnată de colegii mei Alla Ceapai și Nicu Gușan.

***

Europa Liberă: Doamnelor şi domnilor, aici se încheie această ediție a emisiunii Dialoguri transnistrene. Prezentatorul ei, Radu Benea vă mulțumește pentru atenție şi vă dorește toate cele bune. Aici e Radio Europa Liberă.