Germania nu va renunța la proiectul gazoductului Nord Stream-2, prin care Rusia planifică să livreze gaze în Europa ocolind Ucraina, a declarat cancelara Angela Merkel. Ea a subliniat în același timp că Rusia trebuie și de acum încolo să tranziteze gaze prin rețeaua ucraineană de gaze. Cum vede aceste lucruri partea ucraineană, ce acțiuni planifică și dacă va căuta compromisuri cu Gazprom, sunt întrebări adresate de jurnalista de la Current Time, Irina Romaliskaia, șefului Consiliului de administrare a Naftogaz Ucraina, Andrei Kobolev.
Andrei Kobolev: „Nu este atât o argumentare, cât o constatare a faptelor pe care le putem demonstra prin exemple practice din cadrul conflictului… mă scuzați, nu am formulat corect. Conflict – nu este un cuvânt corect, așa este el numit în Europa. De fapt sunt acțiunile militare pe care le poartă trupele regulate ale armatei ruse în estul Ucrainei.
În cazul în care gazele rusești nu vor tranzita teritoriul Ucrainei, eu pot presupune și insist asupra faptului că există o probabilitate
Ucraina în acest moment e un fel de scut pentru Uniunea Europeană. Un scut militar...
foarte mare ca aceste acțiuni militare să se mute către frontiera noastră vestică. Și acestea vor avea loc pe undeva pe lângă Polonia, lângă Slovacia, lângă Ungaria și lângă România - țări ale Uniunii Europene.
Ucraina în acest moment e un fel de scut pentru Uniunea Europeană. Un scut militar.
Your browser doesn’t support HTML5
„Traseu pentru o operațiune militară de proporții”. Șeful Naftogaz Ucraina despre conducta de gaze Nord Stream-2 și relațiile cu Rusia
Pentru noi, în afară de volumele de tranzit, veniturile pe care le avem de pe urma tranzitului sunt un element foarte important al stabilității noastre financiare. Dacă nu primim trei miliarde de dolari, ne va fi cu mult mai greu să întreținem armata…”
Current Time TV (CT): Trei miliarde de dolari – aveți în vedere pierderile Ucrainei dacă rămâne fără tranzitul de gaze?
Andrei Kobolev: „Da. Ne va fi mult mai greu să facem asta, este evident pentru toată lumea. Acest lucru este evident și pentru domnul Putin, acesta și este motivul pentru care el depune atâtea eforturi.
Care este sensul pentru o țară ca Germania să riște astfel, eu nu înțeleg. Eu consider că politicienii germani care fac lobby pentru acest gazoduct acționează inclusiv în detrimentul intereselor naționale ale Germaniei.”
CT: I-am auzit pe acești politicieni spunând că „este vorba doar despre economie, niciun fel de politică”, că „voi, ucrainenii, vă isterizați singuri când vorbiți despre un război la scară largă, așa ceva nu va exista, Putin nu va avea curajul”.
Andrei Kobolev: „Fiecare politician folosește fenomenul disonanței cognitive în măsura în care este gata să-l folosească. Încercarea de a te autoconvinge că acesta nu este un telefon, ci un pahar în principiu poate da rezultate. Important e să vrei. Și
Agresiunea militară din estul Ucrainei există, ea nu poate fi ignorată...
iată că acești oameni încearcă să se autoconvingă că acesta nu este un telefon, ci un pahar. Probabil că așa le este mai confortabil. Dar agresiunea militară din estul Ucrainei există, ea nu poate fi ignorată. Armament rusesc modern acolo există. Și aici este greu să reproșezi cuiva că ar fi vorba despre o isterizare.
Și evenimentele din ultimii ani dintr-un stat ca Siria, și alte manifestări ale unui apetit militar în creștere, mie mi se pare că sunt de natură să confirme teoria noastră.
Din nou, dar cine e gata să testeze? Există o expresie foarte bună: omul poate mânca orice fel de ciuperci, doar că pe unele doar o singură dată. Se poate dovedi că Nord Stream este anume acea ciuperca care va deveni ultima. Eu, repet, nu aș vrea nici măcar să testez această ipoteză în practică.”
CT: Despre Donbas, dacă tot ați amintit. Care este situația acum? Gazprom livrează gaze în teritoriile necontrolate, prezintă nota de plată Naftogaz-ului, voi nu plătiți… Cum credeți că vor evolua lucrurile mai departe?
Andrei Kobolev: „Mie îmi este greu să anticipez acțiunile atât ale Federaţiei Ruse în această regiune, cât și ale Gazprom-ului. Deci, în linii mari, este vorba despre teritorii ocupate unde oamenii sunt ținuți ostatici. Autoritățile ruse au decis să le livreze gaze. De ce au decis asta, nu știu. Care sunt planurile lor, eu nu știu. Ce știu cu siguranță este că Naftogaz în mod cert nu doar că nu va achita aceste volume de gaze, dar și instanța din Stockholm a fost de acord cu noi – acestea nu sunt datoriile noastre. Și ce are de gând să facă Gazprom cu factorul contrabandei – pentru că ceea ce fac ei este de facto o contrabandă cu gaze dincolo de hotarele Federaţiei Ruse – mie mi-e greu să spun. Nu sunt gata să dau sfaturi aici.”
CT: Ați spus anterior că astfel Gazprom finanțează terorismul.
Andrei Kobolev: „Am spus. Și acum sunt gata să spun că ceea ce fac ei este de facto finanțare a terorismului.”
CT: Ați încercat să dați vreo formă juridică acestei declarații, de exemplu de plângere judiciară?
Andrei Kobolev: „Noi lucrăm asupra convertirii acestor fapte într-un proces judiciar.”
CT: Adică ar putea urma încă un proces în instanță?
Andrei Kobolev: „Nu doar că ar putea, dar chiar trebuie.”
CT: În interiorul instanțelor ucrainene sau…?
Andrei Kobolev: „Nu, noi vom face apel al instanțele internaționale, deja am făcut asta. Avem o primă experiență în acest sens în cazul Crimeii. Și în curând va mai urma un alt proces.”
CT: Cu ce s-a încheiat procesul în cazul Crimeii?
Andrei Kobolev: „Acesta este în desfășurare. Am trecut de audieri.”
CT: Aici trebuie să explicăm telespectatorilor că ați dat în judecată nu Naftogaz, ci Rusia ca stat pentru proprietățile pierdute și veniturile neîncasate.
Andrei Kobolev: „Da, acolo este o combinație de mai mulți factori. Noi am dat în judecată Federaţia Rusă în legătură cu pierderea activelor noastre din Crimeea. Active – este un termen larg care include multe aspecte.”
CT: Turnurile, puțurile, clădirile, veniturile neîncasate…
Andrei Kobolev: „Suma se apropie de cinci miliarde de dolari.”
CT: Și la ce concluzie s-a ajuns? Sau e doar în proces?
Andrei Kobolev: „Este în proces. Audierile cu privire la jurisdicție au avut loc în luna mai a anului trecut, noi așteptăm în viitorul apropiat decizia cu privire la aplicabilitatea jurisdicției, după care va urma examinarea pe fond.”