Trebuie sau nu interzis partidul Alternativa pentru Germania (AfD)?

În ultima vreme, AfD a înregistrat o creştere a numărului de membri cu 37%. Partidul, pentru care la nivel federal ar vota circa 20% din electorat, are acum 40.131 de membri cotizanţi.

Pro şi contra interzicerii partidului naţionalist-autoritar Alternativa pentru Germania

În mai toate sondajele publicate în ultimele luni, AfD se situează pe locul al doilea, după Uniunea Creştin-Democrată (CDU). Susţinerea electorală cea mai importantă o are partidul în landul estic Saxonia. Potrivit unui sondaj, publicat de ziarul „Sächsische Zeitung”, acolo 37% ar vota cu AfD. Potrivit aceluiaşi sondaj (realizat de Civey), Partidul Social-Democrat (SPD), nu ar trece pragul de 5 procente.

O situaţie similară se poate observa şi în landurile răsăritene Turingia şi Brandenburg, unde AfD se află pe locul al doilea şi unde aproximativ 30% dintre alegători ar susţine acest partid, care a anunţat că doreşte să participe la guvernare.

Şefa Partidului Social-Democrat (SPD), Saskia Esken, s-a pronunţat recent pentru începerea procedurilor juridice în vederea scoaterii în afara legii a formaţiunii AfD. Deşi e conştientă că procedurile sunt complicate, ea a declarat agenţiei de presă germană DPA – citată de Tagesspiegel - că trebuie întreprinse toate demersurile posibile, pentru că AfD instrumentalizează „orice subiect” pentru a „incita” oamenii contra democraţiei.

Fostul disident est-german şi ex-vicepreşedinte social-democrat al Bundestagului, Wolfgang Thierse, o contrazice pe şefa partidului său. Într-un interviu acordat cotidianului berlinez Der Tagesspiegel, Thierse susţine că începerea unui proces contra AfD ar oferi partidului justificările de a se stiliza într-o victimă a justiţiei.

De aceeaşi părere este şi responsabilul guvernamental pentru landurile estice, social-democratul Carsten Schneider. Dacă se interzice un partid care nu este agreat de toată lumea, dar care se bucură de un sprijin stabil, atunci se produce un efect de solidarizare nedorit, a spus Schneider.

Împotriva unor acțiuni juridice pripite contra AfD a avertizat şi Partidul Liberal (FDP) care face parte din coaliţia guvernamentală tripartită de la Berlin.

Serviciul de Informaţii Interne (denumire oficială: Verfassungsschutz – Oficiul pentru protecţia Constituţiei) a dat publicităţii în ultimele luni mai multe rapoarte în care atrage atenţia asupra unor derapaje ale unor lideri ai partidului AfD. Astfel, şeful AfD din Turingia, Björn Höcke, a ieşit în evidenţă nu numai cu afirmaţii negaţioniste, ci şi prin folosirea provocatoare a unor sloganuri naziste, interzise prin lege.

În RFG au fost interzise doar două partide, în 1952 şi 1956

Ziarul berlinez Der Tagesspiegel şi-a chestionat cititorii, dorind să afle câţi ar fi de acord cu supravegherea întregului partid AfD de către Serviciul de Informaţii Interne. Din sondajul nereprezentativ rezultă că numai 33 la sută dintre cititori agreează această idee. 66 la sută consideră această măsură drept exagerată.

În două landuri estice, în Turingia şi Saxonia, Serviciul de Informaţii Interne a analizat activitatea partidului, considerându-l extremist de dreapta (gesichert rechtsextremistisch). Liderii formaţiunii au protestat împotriva acestui calificativ. Ei au anunţat că vor cere justiţiei să examineze dacă acest „calificativ stigmatizator” corespunde realităţii.

Juristul Bijan Moini este totuşi de părere că trăsătura caracteristică a partidului din Turingia şi Saxonia, cuprinsă în aprecierile oficiale ale Serviciului de Informaţii, ar ajunge pentru a declanşa procedura de scoatere în afara legii a AfD.

Articolul 21 din Legea Fundamentală germană prevede posibilitatea interzicerii unui partid de către Tribunalul Constituţional atunci când există probe convingătoare pentru acţiuni anti-constituţionale.

În Germania occidentală au fost interzise numai două partide, formaţiunea neonazistă Sozialistische Reichspartei (SRP), în 1952, şi Partidul Comunist din Germania, în 1954.

În 2001, s-a declanşat o acţiune de scoaterea în afara legii a Partidului Naţional-Democrat (NPD). Partidul radical de dreapta, care astăzi îşi spune „Heimat” (Patrie) – a câştigat în 2017 procesul în faţa Tribunalului Constituţional. În sentinţa Tribunalului s-a precizat că nu s-au putut dovedi acţiuni anti-constituţionale ale formaţiunii.