„Acum discutăm cu ei în cadrul unor negocieri. Acestea încep mâine după-amiază (luni, 3 august, n.r.)”, le-a declarat Trump jurnaliștilor aflați la bordul aeronavei Air Force One, pe 2 august.
Președintele american nu a precizat cine va participa la noile discuții și nici unde vor avea loc. În ultimele luni, Qatar și Pakistan au acționat ca mediatori între Washington și Teheran. Totuși, pe 30 iulie, Ministerul de Externe al Qatarului anunțase că nu este programată nicio întâlnire la nivel înalt la Doha în zilele următoare, în ciuda declarațiilor anterioare ale lui Trump.
„Mi-ar plăcea să încheiem un acord. Ar salva foarte multe vieți. Eram pregătiți să lansăm un atac care ar fi fost cel mai mare de după Al Doilea Război Mondial și ar fi avut consecințe devastatoare pentru Iran. Însă ei nu și-au dorit ca acest lucru să se întâmple”, a spus liderul de la Casa Albă.
Trump a susținut că Arabia Saudită, Emiratele Arabe Unite, Qatar și chiar Iranul i-au cerut să renunțe la loviturile aeriene planificate. Potrivit acestuia, Teheranul a insistat „foarte ferm” pentru amânarea atacului, transmițând că dorește să ajungă la un acord.
„Eram gata să acționăm chiar în acest moment. Ar fi fost un atac de proporții uriașe. Dar când aliații au cerut să îl anulăm, motivul a fost că ei cred că există șanse reale pentru un acord. Un acord privind Strâmtoarea Ormuz și, ulterior, privind denuclearizarea Iranului”, a declarat Trump.
El a reiterat că „un acord este iminent” atât în ceea ce privește redeschiderea Strâmtorii Ormuz, cât și dosarul nuclear iranian.
Declarații similare și reacția Iranului
Afirmațiile vin după ce, cu o zi înainte, Trump anunțase că a decis să „suspende” noi atacuri asupra Iranului, deoarece „parametrii” unui acord ar fi fost deja conveniți cu Teheranul, iar Israelul ar susține această abordare.
Nu este pentru prima dată când Trump anunță un atac major asupra Iranului, pe care ulterior îl suspendă invocând apropierea unui acord între Washington și Teheran. Până în prezent însă, un acord de pace durabil nu s-a concretizat, iar schimburile de lovituri dintre cele două părți au continuat.
Iranul a respins însă declarațiile președintelui american. Potrivit agenției Mehr, surse militare iraniene au negat că Teheranul ar fi solicitat Washingtonului să renunțe la noi atacuri, calificând afirmațiile lui Trump drept „o nouă minciună” și acuzându-l că încearcă să exercite presiuni asupra statelor din Golf.
Autoritățile iraniene nu au comentat imediat informațiile privind reluarea negocierilor pe 3 august.
Strâmtoarea Ormuz, miza principală
Deși inițial Trump susținea că principalul obiectiv al războiului americano-israelian împotriva Iranului era eliminarea amenințării nucleare, în ultimele săptămâni accentul s-a mutat asupra libertății de navigație prin Strâmtoarea Ormuz.
Înainte de izbucnirea conflictului, peste 20% din exporturile mondiale de petrol și gaze tranzitau această rută strategică. În timpul războiului, Iranul a restricționat în repetate rânduri traficul maritim, inclusiv prin atacuri asupra unor nave despre care susținea că nu aveau aprobarea Teheranului. Autoritățile iraniene au amenințat, de asemenea, că vor introduce taxe pentru navele care tranzitează strâmtoarea.
Statele Unite și alte țări insistă că Strâmtoarea Ormuz reprezintă o cale navigabilă internațională și nu se află sub controlul exclusiv al niciunui stat.
Washingtonul și Teheranul au semnat pe 17 iunie un memorandum de înțelegere valabil 60 de zile, menit să reducă ostilitățile și să permită redeschiderea strâmtorii. Divergențele privind interpretarea prevederilor acordului au dus însă la reluarea confruntărilor.
În dimineața zilei de 3 august, centrul britanic UK Maritime Trade Operations (UKMTO) a anunțat că a primit un raport privind un incident în care a fost implicat un petrolier aflat la aproximativ 20 de mile marine nord-est de portul Khasab din Oman. Comandantul navei a raportat o explozie în apropierea petrolierului, însă atât nava, cât și echipajul sunt în siguranță.
Între timp, rebelii houthi din Yemen, susținuți de Iran, și-au intensificat atacurile asupra instalațiilor petroliere și a navelor de transport din Marea Roșie, în cadrul blocadei navale impuse Arabiei Saudite. Acțiunile acestora riscă să creeze un al doilea punct critic pentru aprovizionarea mondială cu petrol, pe lângă blocajele din Strâmtoarea Ormuz.
Prețul petrolului scade pe fondul optimismului privind negocierile
Prețurile petrolului au înregistrat o scădere puternică în primele ore ale zilei de 3 august, pe fondul speranțelor că tensiunile din Orientul Mijlociu s-ar putea reduce.
Cotația Brent a coborât cu peste 6%, până la 82,41 dolari pe baril, după ce Trump a anunțat reluarea negocierilor cu Iranul. La rândul său, prețul petrolulului West Texas Intermediate (WTI) a scăzut la 80,72 dolari pe baril.
Conflictul, început la sfârșitul lunii februarie prin loviturile aeriene americano-israeliene asupra Iranului, a provocat fluctuații importante pe piața petrolului: prețurile au crescut în perioadele de escaladare militară și au scăzut ori de câte ori au reapărut speranțe privind o soluție negociată.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te