Ucraina: unde se „evaporă” uleiul de floarea soarelui

Ucraina: cum a transformat războiul cerealele într-o armă cu pondere globală

Invazia rusă din Ucraina, blocarea porturilor de la Marea Neagră, dar și atacurile țintite ale armatei ruse asupra infrastructurii feroviare, toate au redus drastic exporturile de cereale ale Ucrainei, care e unul din cei mai mari producători din lume.

Situația devine dramatică, mai ales pentru țările din Orientul Mijlociu și Africa, lovite deja de criza provocată de pandemia de COVID-19.

Săptămâna trecută, directorul executiv al Progamului ONU pentru Alimentație și Agricultură, David Beasley avertiza că deși „silozurile de cereale din Ucraina sunt pline, 44 de milioane de oameni din lumea întreagă sunt în pragul foametei”. Se estimează că aproape 2,5 milioane de tone de cereale sunt blocate în Ucraina.

Ucraina obișnuia să-și exporte majoritatea mărfurilor prin porturi maritime, dar războiul provocat de Rusia a forțat-o să se concentreze acum pe căile ferate – mai ales cele spre vest – și pe micile sale porturi fluviale de la Dunăre, Reni și Izmail.

Înainte de război, Ucraina exporta 4,5 milioane de tone de produse agricole pe lună prin porturile sale: 12% din grâul mondial, 15% din porumb și 50% din uleiul de floarea soarelui.

Constanța, noul centru al exporturilor

În acest context, portul Constanța, din România a devenit un centru vital. „Trebuie să ne asigurăm că cerealele ajung fără întârziere la consumatori, pentru a evita o foamete” la nivel mondial, a declarat pentru agenția AFP Viorel Panait, directorul executiv al companiei Comvex, care a pus în funcțiune un terminal de cereale la Constanța cu o capacitate de 200.000 tone.

Primul vas, încărcat cu 70.000 de tone de porumb ucrainean, a părăsit Constanța vinerea trecută, al doilea este programat să plece săptămâna aceasta spre Portugalia iar un al treilea este programat în șase zile.

Portul Constanța (arhivă)

Constanța nu are însă infrastructura necesară pentru a face față acestui volum de exporturi, atrage atenția Viorel Panait. Prima navă a transportat încărcăturile a 49 de trenuri sau șlepuri, ceea ce înseamnă că în scurt timp, zona portului ar putea fi blocată de mii de camioane.

„Războiul din Ucraina este o provocare, dar și o oportunitate”, declară pe de altă parte Florin Goidea, noul director al portului Constanța, care atrage atenția că încă înainte de invazia rusă din Ucraina, Constanța depășise portul francez Le Havre, devenind centrul Europei pentru exporturile de cereale.

Căi ferate și trasee fluviale

Guvernul României a venit cu două proiecte pentru a debloca traficul rutier și a facilita fluxul de mărfuri spre portul Constanța. Ministerul Transporturilor din România a demarat la sfârșitul lunii aprilie o licitație pentru repararea liniei de cale ferată dintre Giurgiulești și portul Galați din România, pentru a permite transportul de mărfuri spre și dinspre Ucraina.

Este o cale ferată cu ecartament lat, ca acela folosit în fosta Uniunea Sovietică, scutind astfel trenurile ucrainene de a mai face trecerea la ecartamentul îngust, european. Este o linie scurtă, de numai 4,6 km. Licitația ar urma să fie încheiată într-o săptămână (19 mai), după care se estimează că reabilitarea va dura 60 de zile de la semnarea contractului. Costurile de circa 1,3 milioane lei românești (circa 5,3 milioane lei moldovenești) sunt acoperite de Căile Ferate Române.

Scurta graniță rutieră dintre Galați (România) și Reni (Ucraina) trece prin Republica Moldova.

Reamenajarea rapidă a acestei căi ferate a devenit și mai importantă, după ce podul auto și feroviar din preajma localității Zatoca peste estuarul Nistrului a fost avariat de rachete rusești, blocând temporar legătura dintre Odesa și porturile ucrainene de la Dunăre.

În al doilea rând, ministerul român al Transporturilor vrea să reabiliteze până la sfârșitul anului aproape 95 de linii de cale ferată din perioada comunistă, blocate de ani de zile cu sute de vagoane ruginite.

Proiectul de 200 de milioane de lei (40 de milioane de euro) ar trebui să permită portului Constanța să egaleze sau chiar să bată recordul de 67,5 milioane de tone de mărfuri în tranzit înregistrat în 2021, a spus pentru Agenția France Press directorul Florin Goidea.

Bulgaria și Marea Baltică

Bulgaria a declarat și ea săptămâna aceasta că este dispusă să ajute la exportul de cereale ucrainene din portul Varna de la Marea Neagră - și își va moderniza infrastructura.

Uniunea Europeană are și ea planuri concrete de a ajuta Ucraina să găsească căi alternative pentru exporturi, mai ales pentru cerereale.

Comisarul pentru agricultură Janusz Wojciechowski declara marți 10 mai, că pe termen mediu și lung, „soluția cea mai bună ar fi dezvoltarea coridoarelor de export către porturile poloneze de la Marea Baltică”, menționând Gdańsk și Gdînia. În opinia sa, reorientarea exporturilor ucrainene spre porturile de la Marea Neagră (altele decât cele ucrainene), este o alternativă, dar „nu soluția principală”, relatează Politico.

Apare însă problema transportului feroviar până la aceste porturi. „Ne lipsesc vagoanele europene cu ecartament îngust, și nici nu avem capacitatea necesară de a schimba roțile vagoanelor la standardul Uniunii Europene”, a explicat Roman Slaston, directorul general al Clubului Agribusiness din Ucraina.

Terminalul de grâu de la Sevastopol în Crimeea anexată abuziv de Rusia, 26 aprilie 2022.

În acest moment, Ucraina este pe punctul de a-și epuiza capacitatea de a exporta grâne și alimente pe calea ferată: la toate granițele ucrainene cu UE sunt cozi imense de vagoane, iar timpul de așteptare este de 10 până la 20 de zile, mai spune Roman Slaston.

Maria Dudih, directorul Forumului Național Agrar al Ucrainei, adaugă că în acest ritm ar dura 24 de luni pentru a exporta cele aproximativ 14 milioane de tone de porumb și peste 4 milioane de tone de grâu blocate în silozuri.

Problema exporturilor blocate va fi agravată și de sosirea noii recolte în două sau trei luni, mai ales că atacurile rusești vizează între timp nu numai infrastructura feroviară ucraineană, dar și depozitele de cereale.

Dudih spune că guvernul de la Kiev discută cu miniștrii UE și posibilitatea de a construi o nouă cale ferată care să meargă din Ucraina până în portul lituanian Klaipėda.

Rusia, acuzată că fură grâne

Între timp, ministerul de Externe de la Kiev a acuzat miercuri 11 mai Rusia că ar fura cereale ucrainene și ar încerca să le vândă pe piețele internaționale. Ministerul a avertizat țările care cumpără cereale rusești că unele ar putea fi din Ucraina, ceea ce îi face pe cumpărători părtași la furt. Diplomația ucraineană a citat estimări oficiale potrivit cărora Rusia să fi furat deja 400.000-500.000 de tone de cereale, în valoare de peste 100 de milioane de dolari. „Practic toate navele care pleacă din Sevastopol cu o încărcătură de cereale transportă cereale furate din Ucraina”, susțin externele de la Kiev.

### Vezi și... ### Război în Ucraina | Finlanda trebuie să intre „fără întârziere” în NATO