Ucraina dorește prelungirea acordului pentru exportul de cereale, indiferent de opinia Rusiei

„Ne menținem punctul de vedere că acest acord trebuie să continue, indiferent dacă Federația Rusă este dispusă sau nu", i-a spus Zelenski ambasadorului SUA la ONU, Linda Thomas-Greenfield, care a efectuat o vizită de o zi la Kiev, pe 8 noiembrie.

Zelenski a accentuat faptul că, în pofida invaziei rusești la scară largă, Ucraina este pregătită să rămână „garantul securității alimentare globale”, o referire la statutul țării sale de unul dintre principalii producători de cereale din lume.

Acordul cu Rusia privind exportul de cereale, negociat de Turcia și ONU în iulie, expiră pe 19 noiembrie. Înțelegerea părea în pericol luna trecută, când Moscova și-a suspendat pentru scurt timp participarea.

Securitatea alimentară și acordul pentru exportul cerealelor din Ucraina

Kievul dorește ca acordul de export de cereale să fie extins pentru a include mai multe porturi și alte bunuri, a afirmat ministrul adjunct al infrastructurii din Ucraina pentru Reuters la 8 noiembrie. Ucraina speră, de asemenea, că pactul va fi reînnoit pentru cel puțin un an.

Thomas-Greenfield a afirmat, la rândul ei, că securitatea alimentară globală depinde de extinderea acordului de export de cereale și că aceasta este o prioritate pentru ONU. Ea a spus că vede în Ucraina „grânarul lumii” și a afirmat că războiul „a avut cu adevărat un impact asupra întregii piețe alimentare globale”.

Ministrul adjunct de Externe al Rusiei, Andrei Rudenko, a afirmat pe 8 noiembrie că Kremlinul nu a decis încă dacă va prelungi acordul. „Încă mai avem timp. Ne uităm la modul în care este aplicat acest acord în urma restabilirii participării noastre”, a declarat Rudenko care a exprimat din nou nemulțumirea Kremlinului față de felul în care se aplică prevederile referitoare la exporturile rusești.

În timpul întâlnirilor sale cu Thomas-Greenfield, președintele Ucrainei a subliniat necesitatea ca ONU să ia o serie de măsuri imediate, inclusiv trimiterea urgentă în Ucraina a unor experți ONU pentru a investiga problema furnizării de drone de către Iran către Rusia, a declarat biroul său de presă. De asemenea, Zelenski i-a spus ambasadoarei SUA că Ucraina dorește ca ONU să trimită reprezentanți pentru a evalua daunele aduse infrastructurii critice din Ucraina și solicită implicarea maximă a ONU în restabilirea energiei ucrainene. El a mai cerut ca ONU să „limiteze calitatea de membru și privilegiile” Rusiei în cadrul Agenției Internaționale pentru Energie Atomică (AIEA). Printre alte subiecte care ar fi fost abordate în cadrul discuțiilor se numără limitarea capacității Rusiei de a abuza de calitatea sa de membru al ONU și lansarea unui tribunal special împotriva Rusiei.

Rusia și crimele de război

Rusia a fost acuzată de multe personalități politice internaționale, dar și de organizații la nivel mondial că a comis crime de război în Ucraina. Luna trecută, președinta Comisiei Europene Ursula von der Leyen spunea că atacurile cu rachete și cu drone asupra centralelor electrice și a altor infrastructuri civile din Ucraina sunt „acte de pură teroare”, care echivalează cu crime de război.

Galerie foto | Groapă comună cu 440 de cadavre, descoperită la Izium, recent eliberat de sub ocupația rusească

În chiar acele zile o comisie specială ONU publica un raport în care se afirma că forțele rusești sunt responsabile pentru „marea majoritate” a încălcărilor drepturilor omului, inclusiv pentru crime de război, în patru regiuni din Ucraina în primele săptămâni de război. Comisia internațională independentă de anchetă privind Ucraina a anchetat și documentat evenimentele din regiunile Kiev, Cernihiv, Harkov și Sumi din nordul Ucrainei la sfârșitul lunii februarie și în martie 2022. Comisia a constatat că forțele rusești au bombardat fără discriminare zonele pe care încercau să le captureze și au atacat civilii care încercau să fugă.

Human Rights Watch a publicat mai multe rapoarte despre războiul din Ucraina avertizând asupra deportării forțate a localnicilor ucraineni în Rusia sau în teritoriile controlate de aceasta, asupra armamentului folosit, care încalcă normele internaționale admise și, nu în ultimul rând, asupra nenumăratelor cazuri care ar putea fi crime de război. În raportul publicat la 22 iulie, organizația de supraveghere a drepturilor cu sediul la New York susținea că presupusele încălcări comise de forțele ruse, care au inclus și torturarea prizonierilor de război ucraineni deținuți în zona aflată sub controlul lor, sunt considerate crime de război.

Lagărele rusești de filtrare

Ambasadoarea SUA la ONU, Thomas-Greenfield, a postat pe Twitter o fotografie cu ea vizitând un laborator medico-legal din Kiev, unde a spus că tehnicienii „examinează meticulos dovezile crimelor de război pentru a trage Rusia la răspundere”.

Ea a adăugat: „Dacă forțele rusești cred că vor scăpa cu atrocitățile înfăptuite, vor avea parte de o surpriză neplăcută”.

Thomas-Greenfield a anunțat, de asemenea, o sumă suplimentară de 25 de milioane de dolari pentru a-i ajuta pe ucraineni să supraviețuiască iernii care se apropie „Atacurile forțelor rusești au avariat locuințe și elemente esențiale de infrastructură din întreaga Ucraină”, a mai postat Thomas-Greenfield pe Twitter. „Astăzi, în timp ce mă aflam la Kiev, am anunțat că Statele Unite, prin intermediul @USAID, vor oferi 25 de milioane de dolari asistență pentru iarnă, pentru a ajuta persoanele vulnerabile din Ucraina să supraviețuiască frigului din lunile care urmează."