„Ucraina este în capul listei”, a declarat Rutte, vorbind marți alături de secretarul general demisionar al NATO, Jens Stoltenberg, la Bruxelles.
Rutte a menționat alte sarcini importante pentru NATO, cum ar fi creșterea producției industriei de apărare occidentale, precum și aprofundarea legăturilor cu partenerii din regiunea Indo-Pacifică.
Confruntat cu perspectiva revenirii fostului președinte american Donald Trump la Casa Albă, Rutte a declarat că nu este îngrijorat, deoarece a mai lucrat cu candidatul la președinția SUA, notează dpa.
Trump i-a somat pe aliații NATO să cheltuiască mai mult pentru apărare, a amintit Rutte, subliniind că acest lucru deja se întâmplă acum. „Ne-a presat și în privința Chinei și cred că a avut dreptate”, a adăugat el.
Rutte a mai declarat marți că ar putea lucra cu oricine ar câștiga viitoarele alegeri prezidențiale din SUA, adăugând că nu este „îngrijorat” de impactul potențial al votului asupra stabilității alianței.
„Nu sunt îngrijorat. Îi cunosc foarte bine pe ambii candidați. Am lucrat timp de patru ani cu Donald Trump”, a declarat Rutte, un fost prim-ministru olandez, cu puțin timp înainte de a deveni următorul secretar general al NATO.
În timpul campaniei electorale, Trump a amenințat din nou că SUA nu îi vor apăra pe membrii NATO care nu cheltuiesc suficient pentru apărare și s-a lăudat că poate încheia rapid un acord cu președintele rus Vladimir Putin pentru a pune capăt războiului din Ucraina.
Rutte a lăudat-o însă și pe vicepreședinta Kamala Harris, candidata democrată, pentru că are un „CV fantastic”. „Ea este un lider foarte respectat”, a spus el.
- Te-ar putea interesa și: Zelenski și-a prezentat „planul de victorie” la Casa Albă
Înaintea unei ceremonii de predare-primire la Bruxelles, șeful demisionar NATO, Jens Stoltenberg, a declarat că alianța militară este în „mâini sigure” cu Rutte.
„El știe cum să facă compromisuri, să creeze consens, iar acestea sunt însușiri foarte apreciate aici, la NATO”, a spus Stoltenberg, citat de AFP.
Rutte preia o organizație extinsă - prin primirea Finlandei și Suediei, două țări tradiționale neutre, dar care s-au decis să adere la NATO după invazia rusească din Ucraina. În prezent, în Europa mai sunt doar câteva țări nemembre în alianță, ca Austria, Elveția, Irlanda sau R. Moldova. Ucraina și Georgia sunt candidate la aderare, dar în ambele cazuri Rusia de opune furibund, iar unii dintre aliații actuali au ezitări să le sprijine în acest efort. (MȚ)
📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te