Ucraina, schimbările climatice și criza alimentară domină agenda Adunării generale ONU

New York, sediul ONU, 20 septembrie 2022

Războiul din Ucraina, schimbările climatice şi insecuritatea alimentară vor fi temele centrale abordate cei aproximativ 150 de şefi de stat şi de guverne din întreaga lume care participă la Adunarea generală ONU, de la New York - reuniune anuală, ce se reia în format fizic după doi ani de pandemie COVID-19.

De la reuniunea din această săptămână lipsesc preşedintele rus Vladimir Putin şi preşedintele chinez Xi Jinping.

Președinta Maia Sandu va vorbi miercuri, 21 septembrie.

Secretarul general al ONU, Antonio Guterres, va susţine un discurs de deschidere care „va spune lucrurilor pe nume", a promis purtătorul său de cuvânt, Stéphane Dujarric.

„Ne adunăm într-un moment de mare pericol pentru lume", a subliniat luni Antonio Guterres, enumerând „conflicte şi catastrofe climatice", „neîncredere şi diviziuni", sărăcie, inegalitate şi discriminare".

La capitolul pericole, invadarea Ucrainei de către Rusia se va afla în centrul acestei săptămâni diplomatice la nivel înalt, cu o intervenţie, miercuri, a preşedintelui ucrainean Volodimir Zelenski - prin legătură video datorită unei autorizări speciale votate săptămâna trecută de statele membre - şi cu un Consiliu de Securitate la nivel de miniştri de externe, joi.

Live Briefing | Război în Ucraina

Briefing-ul Europei Libere prezintă și analizează ultimele evoluții ale invaziei rusești în Ucraina și ale ripostei date de ucraineni, dar și reacția internațională.

În încercarea de a răspunde îngrijorărilor unor ţări, Statele Unite şi Europa organizează marţi o reuniune la nivel înalt despre securitate alimentară, consecinţă a acestui războiului din Ucraina asupra întregii planete.

Preşedintele iranian Ebrahim Raisi se află de asemenea la New York în această săptămână pentru prima sa Adunare Generală, iar dosarul nuclear s-ar putea afla încă o dată în centrul discuţiilor.

Raisi urmează să se întâlnească marţi cu Emmanuel Macron, care l-a încurajat în ultimele luni, în discuţii telefonice, să accepte condiţiile propuse de europeni pentru a readuce la viaţă acordul nuclear din 2015 menit a împiedica Teheranul să dezvolte bomba atomică, în schimbul ridicării sancţiunilor care îi sufocă economia.