Ucraina spune că își continuă incursiunea de la Kursk

Această imagine publicată duminică de armata ucraineană prezintă ceea ce pare să fie distrugerea unui pod în regiunea rusească Kursk, invadată de la 6 august de trupele ucrainene.

Rusia a declarat luni că Ucraina ar fi lovit încă un pod, al treilea, în atacul asupra regiunii Kursk din Rusia, despre care Kievul spune că are menirea să creeze o zonă tampon și să slăbească mașinăria de război a Rusiei.

Ucraina spune că a capturat peste 80 de așezări într-o zonă de peste 1.150 de kilometri pătrați din Kursk, de la atacul surpriză asupra regiunii ruse din 6 august, reprezentând cea mai mare invazie pe teritoriu rusesc de la al Doilea Război Mondial, informează Reuters.

Însă în alte părți forțele ucrainene se află în defensivă, ducând o bătălie grea pentru apărarea orașului strategic Pokrovsk, din est, unde Rusia a avansat constant în ultimele săptămâni.

„Ne atingem obiectivele”, a scris președintele ucrainean Volodimir Zelenski despre incursiunea de două săptămâni în Kursk, pe Telegram, adăugând că mai mulți soldați ruși au fost luați prizonieri și vor putea fi folosiți pentru schimburi.

Rusia a spus că un al treilea pod a fost lovit și deteriorat pe râul Seim, care șerpuiește prin regiunea Kursk, la granița cu nord-estul Ucrainei.

Ucraina nu a comentat încă presupusa distrugere, dar șeful aviației militare a declarat anterior că forțele sale au distrus două poduri pentru a șubrezi logistica inamicului.

Analiștii militari au spus că podurile se aflau pe liniile de aprovizionare critice pentru trupele ruse care apără zona. Reuters nu a putut confirma independent daunele aduse podurilor sau situația pe câmpul de luptă din Kursk.

Zelenski a spus la 18 august că militarii ucraineni desfășoară „acțiuni de contraofensivă maximă" menite să creeze o zonă tampon și să slăbească potențialul militar al Moscovei.

„Tot ceea ce provoacă pierderi armatei ruse, statului rus, complexului lor militar-industrial și economiei lor - toate acestea ne ajută să prevenim extinderea războiului", a explicat Zelenski.

Peste 121.000 de oameni au fost evacuați din nouă districte de frontieră din regiunea Kursk, a spus Ministerul pentru Situații de Urgență al Rusiei.

Între timp, consilierul prezidențial rus Iuri Ușakov a declarat că Moscova nu este pregătită să poarte negocieri de pace cu Ucraina în acest moment, având în vedere atacul de la Kursk al Kievului. Ucraina, la rândul ei, a cerut retragerea completă a trupelor ruse de pe teritoriul său înainte de a se așeza la masa negocierilor.

Situație dificilă la Pokrovsk

Forțele ucrainene erau angajate încă luni într-o bătălie dificilă în apropiere de Pokrovsk, un nod de transport vital pentru forțele ucrainene. Trupele ruse se află acum la aproximativ 10 km de periferia orașului, a declarat luni Serhi Dobriak, șeful administrației militare locale.

El a spus că până la 600 de oameni pleacă zilnic din zonă și că serviciile municipale ar putea fi întrerupte în decurs de o săptămână, pe fondul înaintării rușilor.

Guvernatorul regional Vadim Filașkin a spus că a fost înăsprită interdicția de circulație în așezările din apropierea Pokrovskului și că situația este „foarte dificilă”.

Șeful armatei Ucrainei a spus că Kievul face „tot ce este necesar” pentru a apăra orașul Torețk din est, în timp ce Moscova încearcă să rupă liniile de aprovizionare ucrainene. Rusia a spus că forțele sale au capturat orașul Zalijne, din apropiere.

Kievul se așteaptă ca Moscova să-și mărească forțele în Ucraina până la sfârșitul anului la 800.000, de la aproximativ 600.000 acum, a declarat adjunctul ministrului apărării ucrainean Ivan Havrîliuk presei ucrainene.

Ucraina a fost sprijinită cu armament de către aliații săi, dar este îngrijorată acum că acest sprijin ar putea scădea pe fondul prelungirii ostilităților.

Marea Britanie a reiterat însă sprijinul pentru Ucraina luni, iar prim-ministrul indian Narendra Modi urmează să viziteze Kievul pe 23 august.

Dar acțiunile companiilor din domeniul apărării din Germania au scăzut luni după ce un ziar a informat că Ministerul Finanțelor de la Berlin nu va aproba cereri suplimentare de ajutor militar pentru Ucraina, din cauza constrângerilor bugetare.

Un purtător de cuvânt al Ministerului Finanțelor din Germania a declarat ulterior că Berlinul conlucrează intens cu partenerii săi din Grupul celor șapte (G7) la planul de a pune la dispoziția Ucrainei credite finanțate din veniturile obținute din activele rusești înghețate în Occident.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te