Cu toate acestea, la doi ani și jumătate de la invazia Rusiei în Ucraina, războiul pare să se încremenească de-a lungul unor linii care rar se modifică, iar europenii nu-și pot imagina cum ar putea ieși ucrainenii învingători.
Potrivit sondajului desfășurat de think tank-ul Consiliul European pentru Relații Externe (ECFR), majoritatea europenilor speră că războiul se va termina în următorii câțiva ani, dar mai nimeni nu este de acord ca țara lor să-și trimită propriile trupe pe frontul din Ucraina.
Nici părerea europenilor despre război nu s-a schimbat prea mult. Opinia publică „este remarcabil de stabilă - deși conflictul nu a înghețat, opinia publică tinde să înghețe”, explică Ivan Krastev, co-autor al raportului.
Cine susține cel mai ferm Ucraina
Estonienii sunt cei mai puternici susținători ai Ucrainei: aproape patru din zece sunt convinși că Ucraina va câștiga războiul. Prim-ministra Estoniei, Kaja Kallas, a fost de la începutul războiului unul dintre liderii cei mai vocali în favoarea guvernului de la Kiev.
Estonienii au fost și cei mai generoși cu Ucraina, din „puținul” lor ca țară micuță, cu o populație de doar 1,4 milioane de oameni și un PIB per capita sub media europeană. Ei au trimis Kievului ajutoare în valoare de 1,8% din PIB-ul țării, cel mai mare procent din întreaga Uniune.
Kaja Kallas va fi următorul reprezentant extern al UE, deci va fi diplomatul de top al Europei. Cel mai probabil, își va continua campania în favoarea Ucrainei din noul post.
La rândul lor, polonezii și suedezii sunt de acord că ucrainenii ar trebui să lupte până când își recuperează întreg teritoriul. Polonia, care are propria sa istorie cu dominația rusească, este țara UE care a început să investească cel mai mult în apărare după începutul războiului din Ucraina. În 2023, Polonia a cheltuit 3,8% din PIB-ul național pe militarizare în 2023, aproape dublu față de pragul sugerat de NATO, de 2%.
În schimb, Bulgaria, Grecia și Italia sunt țările cele mai circumspecte în ceea ce privește utilitatea armelor trimise Ucrainei și își doresc ca UE să convingă Kievul să negocieze un armistițiu cu Moscova. Tot italienii și grecii cred cel mai puțin - în măsură de 3% fiecare - că ucrainenii vor câștiga războiul. Italienii, grecii și bulgarii ar prefera ca țările lor să-și cheltuie fondurile pe sănătate și educație, mai degrabă decât să cheltuie pe apărare.
Opinia publică din Bulgaria a fost alimentată de instabilitatea politică și de susținerea istorică pentru Rusia, astfel încât multe partide rămân și în ziua de astăzi pro-ruse. Italienii sunt și ei influențați de populismul care tinde să fie prietenos cu Rusia, iar prim-ministra Giorgia Meloni a fost primul lider european care s-a plâns că s-a săturat de război.
După acel moment tensionat, relațiile par să fie bune între Kiev și Roma. Cele două țări au semnat în februarie un acord bilateral de securitate și Zelenski consideră că „prim-ministra Giorgia Meloni susține Ucraina, chiar dacă în Italia mulți oameni îl susțin pe Vladimir Putin”.
Italia și Ucraina au semnat în februarie un acord bilateral de securitate, iar președintele Zelenski consideră că prim-ministra de la Roma este un susținător al Kievului, chiar dacă italienii de rând nu au o opinie la fel de puternică.
Diviziunile există și în fiecare țară în parte, în funcție de orientările politice ale oamenilor. În Germania, de exemplu, cei mai puternici susținători ai Ucrainei sunt cei care au votat cu Verzii în alegerile europarlamentare, în timp ce doar unul din zece susținători ai partidului de extremă dreapta Alternativa pentru Germania (AfD) consideră că UE ar trebui să susțină lupta Ucrainei pentru recuperarea teritoriilor.
Cei care susțin aderarea Ucrainei la UE argumentează că țara face parte, cultural, din Europa, așadar își are locul și în UE, iar alții speră că ar grăbi finalul războiului. În schimb, europenii care se împotrivesc aderării Ucrainei spun că țara este prea coruptă, că aderarea ar fi prea costisitoare pentru statele deja în UE și că ar periclita securitatea Uniunii.
Speranțele ucrainenilor nu se aliniază cu ale europenilor
Sondajul ECFR arată însă diviziunile dintre ucrainenii a căror țară se află la război și europenii care-și doresc ca războiul să se încheie cât mai curând. Pe când ucrainenii vor arme ca să câștige, europenii consideră că e bine să trimită arme ca să echilibreze lupta și să încurajeze un acord între cele două părți.
În Ucraina, 65% dintre cetățeni spun că au încredere în președintele lor. Încrederea în Zelenski a fost afectată de disputa sa cu șeful armatei, Valeri Zalujnîi - un lider îndrăgit de ucraineni, dat la o parte din cauza diferențelor dintre cei doi.
Cel puțin 31.000 de soldați ucraineni și alți 10.000 de civili și-au pierdut viața în cei doi ani și jumătate de război. Ucrainenii încă cred în victorie și își pun speranțele în aliații occidentali.
Aproape la fel de mulți ucraineni încă au nădejde că vor câștiga războiul, dar unul din trei consideră că cel mai probabil totul se va termina printr-un acord. Ei nu ar accepta aderarea la NATO la schimb cu cedarea unor teritorii ocupate.
Ucrainenii se bazează pe țările europene și SUA - dar o treime se tem că Washingtonul ar putea semna un acord cu Moscova fără să-i implice și pe ucraineni în procesul de pace.
Dintre toți aliații, ucrainenii simt că se pot bizui cel mai puțin pe România: doar 43% consideră că țara vecină este de încredere, față de 60% când vine vorba de Polonia sau 84% - Marea Britanie.
Potrivit sondajului, ucrainenii vor să se alăture Uniunii Europene și consideră că ar fi un atu care le-ar permite să câștige războiul și o recompensă pentru curajul dovedit. În schimb, vest-europenii preferă să discute despre aderarea Ucrainei după finalul conflictului.
📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te