„Afirmațiile conform cărora UE intenționează să creeze tabere pentru migranții deportați în Republica Moldova și în alte țări care doresc să adere la UE sunt false. Nu există o astfel de propunere în legătură cu Republica Moldova sau cu orice altă țară”, a declarat, răspunzând solicitării de comentariu a Europei Libere, Anita Hipper, purtătoare de cuvânt pentru Afaceri Interne a Comisiei Europene.
Presa internațională a publicat în ultima vreme informații că un număr din țări din UE ar încuraja găzduirea migranților în state candidate din vecinătatea blocului cu 27 de țări membre, unele invocând „modelul” unui asemenea centru deschis de Italia, țară din UE, în Albania.
Un ziar, anume britanicul The Times, a scris, invocând surse diplomatice nenumite din UE, că printre țările care ar putea găzdui asemenea centre ar fi Albania, Serbia sau Moldova.
Guvernul de la Chișinău a dezmințit informația, preluată și de presa rusă, spunând că ar fi un „fake” inventat de Kremlin.
În răspunsul său de vineri la solicitarea de informații a Europei Libere, Comisia Europeană a notat că în UE există discuții despre noi modalități de gestionare a migrației.
Problema a fost abordată chiar la reuniunea de joi, 10 octombrie, a miniștrilor de Interne din UE, de la Luxemburg. După acea întrunire, însă, comisara UE pentru Afaceri interne, Ylva Johansson, a precizat clar că nu există în prezent vreo propunere de înființare a centrelor de deportare („deportation hubs”, în engleză).
Johansson a precizat că presiunea migrației ilegale scade în UE și Spațiul Schengen în ultima vreme, anume cu 40% anul acesta, în vreme ce crește procentajul celor returnați.
- Te-ar putea interesa și: Țările UE discută posibile „centre de returnare” a migranților în țări candidate. Teoretic, deocamdată
În privința centrelor de deportare, la care s-au referit mai mulți ziariști la o conferință de presă de la Luxemburg, joi, comisara Johansson a spus: „Cred că se încearcă să se facă dintr-un lucru mic, unul mare. Nu există o astfel de propunere din partea Comisiei, nu există vreo propunere formală din partea oricui altcuiva, de care să am cunoștință. Există o discuție în desfășurare despre cum pot fi mărite returnările (...) dar în această privință nu putem oferi deocamdată detalii”.
Relatările de presă spun că unele țări membre în UE ar fi de acord cu asemenea „centre”, dar experții juridici, mai ales, avertizează că transferarea unor persoane „respinse” la azil într-o altă țară decât cea din care provin - și prin care nici măcar nu au trecut - ar fi contrară legislației internaționale.
Deocamdată, doar Albania are așa ceva, dar printr-un aranjament bilateral, cu Italia, nu în cadrul candidaturii la UE. Acordul Roma-Tirana este puternic criticat de organizațiile pentru drepturile omului. Premierul albanez Edi Rama, care a perfectat aranjamentul controversat cu colega lui italiană Georgia Meloni, a spus recent limpede că în țara lui nu vor exista alte noi centre.
Meloni, care a ajuns la putere cu promisiuni anti-imigrație, a spus însă că „modelul” se va răspândi la scara întregii UE. „Chiar și Germania, prin ministrul său de interne (Nancy Faeser), și-a exprimat interesul pentru acest acord”, a spus la 6 iunie italianca, vizitând centrul din Albania.
📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te