La Bruxelles, prim-ministra Natalia Gavrilița a primit asigurări de sprijin pentru reforme

Natalia Gavrilița și-a încheiat prima vizită în străinătate în calitate de prim-ministră după două zile de discuții purtate cu oficiali europeni, la Bruxelles, unde a spus că noua putere vede în Uniunea Europeană „un partener esențial” pentru reformarea și curățarea R. Moldova. Gavrilița a primit asigurări de sprijin pentru „agenda ambițioasă” de reforme a noilor autorități moldovene, iar Comisia Europeană a anunțat chiar azi că a trimis Chișinăului primele ajutoare financiare dintr-un total de 600 de milioane promise pentru redresarea economică în urma efectelor pandemiei.

La Bruxelles, prim-ministra Natalia Gavrilița a primit asigurări de sprijin pentru reforme

Vizita, axată pe discuții despre reformele începute de noua guvernare, intențiile ei legate de economie, dar și lupta cu pandemia, a fost însoțită de două anunțuri mai importante privind asistența financiară: cel că UE a și trimis la Chișinău 36 de milioane - ajutor economic dintr-un acord de 600, mobilizate în această vară de UE în sprijinul Chișinăului pentru redresare economică după criza covid-19, precum și cel că R. Moldova va primi în curând cea de-a doua tranșă de 50 de milioane, dintr-o asistență de 100 de milioane de euro, contractată încă anul trecut, drept sprijin de urgență tot pentru economie, dar din care Chișinăul a reușit să primească doar primele 50 de milioane.

### Vezi și... ### „Cu ajutorul UE, Moldova se poate reforma și curăța”

Dacă pentru primul acord, UE nu a avansat Chișinăului anumite condiționalități, atunci asistența macrofinanciară, decisă în 2020, încă pe timpul guvernului Chicu, a fost condiționată prin progrese în recuperarea furtului bancar și reforme în justiție. Acum câteva săptămâni, președinta Maia Sandu și speakerul tocmai ales al legislativului, Igor Grosu, îl acuzaseră pe procurorul general că ar fi cauzat obstacole în calea ajutorului, pentru că nu ar fi actualizat la timp o strategie de recuperare a banilor furați în 2014 din băncile moldovene.

Procurorul general Alexandr Stoianoglo

Alexandr Stoianoglo a respins însă pretențiile, spunând că noile autorități de la Chișinău vor să-l demită, din motive politice, de aceea i-ar inventa noi pretexte.

Ultima condiționalitate din același acord, care a fost realizată cu succes înainte de vizita de acum la Bruxelles a Nataliei Gavrilița, este adoptarea definitivă în parlament a reformei constituționale – o reformă prin care magistrații sunt absolviți de termenul de probă de cinci ani pentru intrarea pe viață în sistem, termen care se crede că le reduce independența.

### Vezi și... ### Vadim Pistrinciuc (IPIS): „Opoziția este difuză. Și asta-i destul de straniu”

Guvernul a anunțat agrearea tranșei curente într-un comunicat difuzat după întâlnirea Nataliei Gavrilița cu euro-comisarul pentru economie, Paolo Gentiloni. „Banii vor ajunge în R. Moldova la începutul lunii octombrie,” a precizat comunicatul, nu înainte de a menționa că, printre temele discutate, a figurat și chestiunea avansării în recuperarea fraudei bancare.

Comisarul european Paolo Gentiloni.

Reforma justiției și măsurile anticorupție sunt teme pe care s-au axat, pe de altă parte, discuțiile prim-ministrei cu un alt euro-comisar, cel pentru justiție, Didier Reynders. „Reforma sectorului justiției este una dintre prioritățile principale ale Guvernului. Vom continua să cooperăm îndeaproape cu UE, precum și cu Consiliul Europei, inclusiv Comisia de la Veneția, pentru a ne asigura că toate elementele reformei sunt conforme cu standardele europene”, o citează pe Natalia Gavrilița comunicatul guvernamental pe marginea întâlnirii. În ultimele săptămâni, guvernul de la Chișinău se confruntă cu criticile unei părți ale societății civile, pentru maniera în care vrea să remanieze mai multe instituții de luptă cu corupția, printre ele Procuratura Generală și Centrul Național Anticorupție.

### Vezi și... ### Dosarul EL: Reforma justiției şi lupta cu marea corupție, în cei 30 de ani de independență

Noua majoritate parlamentară a modificat în legislativ mai multe legi pentru a-i putea demite pe șefii acestor instituții, pe care îi crede un obstacol în calea luptei cu corupția, iar criticii spun că modificările se contrazic pe alocuri cu procedurile democratice. Instituțiile europene nu s-au pronunțat, nici acum, nici mai devreme, lucru care ar arăta, la părerea observatorilor, că UE fie nu consideră serioase abaterile, fie îi mai lasă guvernului timp să-și clarifice strategiile.