Liderii Uniunii Europene au decis vineri să prelungească cu un an, până în aprilie 2025, sancțiunile împotriva a 11 indivizi și o entitate, pentru încercări de destabilizare și de subminare a Republicii Moldova, ca și amenințări la adresa suveranității și integrității sale teritoriale.
Pe listă se află încă din mai 2023 politicienii Ilan Șor, Marina Tauber, Vlad Plahotniuc, omul de afaceri rus Igor Ceaika, fostul șef-adjunct de la IGP Gheorghe Cavcaliuc, iar din februarie 2024 le-au fost adăugați:
- Chiril Guzun, fost polițist de frontieră, liderul grupării paramilitare „Scutul Poporului”;
- Dmitri Miliutin, șeful Departamentului de Informații Operaționale de la al cincilea directorat al Serviciului Rusesc de Securitate (FSB), responsabil de operațiunile rusești în R. Moldova, în special în regiunea transnistreană;
- Arina Corșicova, șefa unor trusturi de presă din Moldova ce cuprind televiziunile Accent TV și Primul în Moldova, cărora li s-a suspendat licența, conducătoarea unor campanii de dezinformare și aliata oligarhului fugar Ilan Șor;
- Dumitru Chitoroagă, proprietarul unor canale de televiziune din Moldova ca TV6 sau Orhei TV, cu licențe suspendate, care au promovat mesaje menite să submineze democrația, inclusiv la comanda lui Șor;
- Maria Albot, consiliera pe teme externe a bașcanului UTA Găgăuzia, administratoarea fundației „Miron Șor”, considerată de UE aliată de încredere a lui Ilan Șor;
- Victor Petrov, politician, membru al Adunării Populare din autonomia găgăuză, liderul unei formațiunii politice pro-ruse care a fuzionat cu partidul „Renaștere” al lui Șor.
- Asociația Oamenilor cu Epoleți „Scutul Poporului”, grupare paramilitară condusă de Chiril Guzun, cuprinzând foști militari și polițiști, care pun la cale proteste, inclusiv cu folosirea violenței, în special în scopul destabilizării R. Moldova, în colaborare cu oamenii lui Șor.
Mulți dintre cei ale căror sancțiuni sunt acum prelungite de UE au ajuns, pentru aceleași motive, pe liste de sancțiuni din SUA, Canada și alte țări occidentale.
Prelungirea sancțiunilor UE vine pe fondul îngrijorărilor tot mai mari ale Occidentului că Rusia își întețește „războiul hibrid” împotriva Moldovei și după ce politicienii moldoveni pro-ruși, în frunte cu Ilan Șor, au constituit la Moscova un bloc electoral în opoziție față de actuala putere pro-europeană.