Von der Leyen a mai anunțat și crearea unui fond european în valoare de 20 de miliarde de euro care va finanța construcția „gigafabricilor” de inteligență artificială, scrie dpa.
Aceste fabrici vor antrena, de exemplu, modele de inteligență artificială și vor furniza infrastructura necesară. Potrivit Comisiei Europene, gigafabricile vor reprezenta cel mai mare parteneriat public-privat din lume pentru dezvoltarea unei „inteligențe artificiale de încredere”.
La summitul de la Paris, care are loc timp de două zile, peste 60 de companii europene s-au alăturat unei inițiative pentru a avansa în dezvoltarea și aplicarea inteligenței artificiale în industria europeană. Peste 20 de investitori internaționali majori au alocat 150 de miliarde de euro pentru proiecte legate de sectorul IA în Europa, în următorii cinci ani.
Inițiativa europeană vine și după ce SUA au anunțat o intenție similară. Companii americane precum OpenAI au anunțat alături de președintele Donald Trump zilele recente că plănuiesc să investească 500 de miliarde de dolari în noi centre de date AI în cadrul programului Stargate.
O inițiativă a UE, denumită „InvestAI” își propune să strângă 200 de miliarde de euro pentru a finanța dezvoltarea sectorului inteligenței artificiale.
Sam Altman, CEO al OpenAI, vorbește în cadrul unei mese rotunde privind potențialul, perspectivele și provocările în era inteligenței artificiale (AI) la Universitatea Tehnică din Berlin, la 7 februarie 2025.
JD Vance cere mai puține reglementări
Prezent la eveniment, în prima sa vizită în Europa de la preluarea mandatului de vicepreședinte, JD Vance a avertizat marți aliații europeni împotriva „reglementării excesive” a domeniului de inteligență artificială, dominat în prezent de SUA și China, notează AP.
Vance a prezentat inteligența artificială ca un punct de cotitură economic, avertizând că „în acest moment ne confruntăm cu perspectiva extraordinară a unei noi revoluții industriale, una de nivelul invenției motorului cu aburi”.
„Dar acest lucru nu se va întâmpla niciodată dacă reglementările excesive îi descurajează pe inovatori să-și asume riscurile necesare pentru a duce lucrurile mai departe”, a adăugat vicepreședintele american, care a cerut Europei să arate „optimism în loc de teamă”.
- Vezi și: Summit AI la Paris: Lideri mondiali, titani ai tehnologiei și discuții diplomatice dificile
De altfel, SUA și Marea Britanie au refuzat, spre deosebire de alte 60 de state, printre care și China, să semneze declarația finală a summitului. The Guardian a relatat că motivul refuzului ar fi legat de conținutul acesteia, care include fraze precum „inteligență artificială durabilă și favorabilă incluziunii”, care au nemulțumit în special Washingtonul.
Summitul de la Paris a strâns circa 1.500 de participanți din aproximativ 100 de țări.
Printre politicienii care au participat la eveniment s-au numărat președintele francez, Emmanuel Macron, premierul indian, Narendra Modi, vicepremierul chinez, Zhang Guoqing, cancelarul Germaniei, Olaf Scholz. Din partea sectorului tehnologic, numele celebre includ directorii executivi ai Microsoft, OpenAI și Google.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te